Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cancelarul Austriei: România și Bulgaria lasă migranții ilegali să treacă spre Europa de Vest. „Dinspre Croația nu simțim presiunea migrației”

Karl Nehammer

Foto: Profimedia Images

Austria se opune aderării României la Schengen, considerând că aici există o problemă în ceea ce privește securitatea frontierelor. Marți, cancelarul austriac Karl Nehammer a criticat, în timpul unei discuții cu presa, atât România cât și Bulgaria pentru că lasă migranții ilegali să treacă înspre Europa de Vest.

Pe de altă parte, Nehammer a spus că nu are nicio problemă cu intrarea Croației în Schengen. „Noi nu simțim aproape deloc presiunea migrației dinspre Croația spre nord. Deoarece Croația îndeplinește în mod exemplar protecția frontierelor, nu văd o problemă în acest sens. Țările sunt votate individual”, a afirmat el, potrivit presei austriece citate de G4Media.

„Avem 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”, a mai spus cancelarul austriac.

Vineri, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, declara că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schengen, „În calitate de ministru de interne, responsabil cu securitatea, spun un NU clar”, spunea el potrivit News.ro. „Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat”, a susținut Karner.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O minciună cât casa, dar asta e problema Austriei, noi să ne concentram pe izgonirea oricărei urme de firmă austriacă din țară. Fiecare cu scopul lui. Așa cum ești tratat la fel trebuie procedat în consecință. Parerea mea e că s-a greșit cu retrimiterea lui Hurezeanu la post ca ambasador chiar dacă a fost la cererea președintelui Austriei care oricum are un rol decorativ. Nu se justifica menținerea unor relații la nivel de ambasadă cu un stat ostil. Din punct de vedere economic ( care e obiectivul central) e mai importanta independenta noastră energetică decât apartenenta la Schengen. De aia trebuie sabotate toate companiile austriece din România indiferent de obiectul de activitate , aici nu merge cu solidaritatea și diplomația când partenerul folosește barosul. Trebuie reduse la minim relațiile comerciale cu Austria și la fel în ceea ce privește turismul. Nu avem ce cauta la ei și nici ei la noi, să stea acolo la ei în țară și sa facă afaceri pe plan local. De altfel în maxim 10 ani PIB-UL României îl va depăși pe cel al Austriei la fel și cel per capita așa că nu se pune problema unei migrații economice iar imigranții ilegali din Africa sau Asia nu trec prin România. Conducătorii politici ar trebui să se concentreze pe eliminarea totala a agenților economici austrieci de pe piața românească și mai puțin pe Schengen. Sunt destui agenți economici locali sau străini gata să le ia locul fără probleme.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Am inteles mesajul. Pretul are o mai mica importanta, ci important este cat ne costa?
    • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Calcule / sursa foto: Profimedia

Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut.

Citește mai mult

Internet / sursa foto: Profimedia

Sigur că e nevoie de reguli. E nevoie de reglementări, de educație digitală pentru părinți, profesori, politicieni și creatori de conținut și, mai ales, de instituții care aplică legea în mod real. Pentru că, la coada-cozii, adolescenții sunt cea mai mică problemă. Ei sunt doar cei care cresc într-o lume construită de noi, adulții. Și care, de cele mai multe ori, repetă ceea ce i-am învățat (teoria învățării sociale).

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Adolescenti / sursa foto: Profimedia

Dacă te-ai întrebat măcar o dată: „Oare ce i s-ar potrivi cu adevărat copilului meu?” - nu ești singur(ă). Unii copii sunt atrași de știință, alții de creativitate, unii vor rezultate și structură, iar alții sunt motivați de oameni, impact și sens. De multe ori, direcția potrivită nu e despre „ce e la modă”, ci despre cum gândește copilul tău și ce îl motivează cu adevărat. De aceea am creat un quiz simplu și util

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro