Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Cancelarul Austriei: România și Bulgaria lasă migranții ilegali să treacă spre Europa de Vest. „Dinspre Croația nu simțim presiunea migrației”

Karl Nehammer

Foto: Profimedia Images

Austria se opune aderării României la Schengen, considerând că aici există o problemă în ceea ce privește securitatea frontierelor. Marți, cancelarul austriac Karl Nehammer a criticat, în timpul unei discuții cu presa, atât România cât și Bulgaria pentru că lasă migranții ilegali să treacă înspre Europa de Vest.

Pe de altă parte, Nehammer a spus că nu are nicio problemă cu intrarea Croației în Schengen. „Noi nu simțim aproape deloc presiunea migrației dinspre Croația spre nord. Deoarece Croația îndeplinește în mod exemplar protecția frontierelor, nu văd o problemă în acest sens. Țările sunt votate individual”, a afirmat el, potrivit presei austriece citate de G4Media.

„Avem 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”, a mai spus cancelarul austriac.

Vineri, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, declara că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schengen, „În calitate de ministru de interne, responsabil cu securitatea, spun un NU clar”, spunea el potrivit News.ro. „Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat”, a susținut Karner.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O minciună cât casa, dar asta e problema Austriei, noi să ne concentram pe izgonirea oricărei urme de firmă austriacă din țară. Fiecare cu scopul lui. Așa cum ești tratat la fel trebuie procedat în consecință. Parerea mea e că s-a greșit cu retrimiterea lui Hurezeanu la post ca ambasador chiar dacă a fost la cererea președintelui Austriei care oricum are un rol decorativ. Nu se justifica menținerea unor relații la nivel de ambasadă cu un stat ostil. Din punct de vedere economic ( care e obiectivul central) e mai importanta independenta noastră energetică decât apartenenta la Schengen. De aia trebuie sabotate toate companiile austriece din România indiferent de obiectul de activitate , aici nu merge cu solidaritatea și diplomația când partenerul folosește barosul. Trebuie reduse la minim relațiile comerciale cu Austria și la fel în ceea ce privește turismul. Nu avem ce cauta la ei și nici ei la noi, să stea acolo la ei în țară și sa facă afaceri pe plan local. De altfel în maxim 10 ani PIB-UL României îl va depăși pe cel al Austriei la fel și cel per capita așa că nu se pune problema unei migrații economice iar imigranții ilegali din Africa sau Asia nu trec prin România. Conducătorii politici ar trebui să se concentreze pe eliminarea totala a agenților economici austrieci de pe piața românească și mai puțin pe Schengen. Sunt destui agenți economici locali sau străini gata să le ia locul fără probleme.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Am inteles mesajul. Pretul are o mai mica importanta, ci important este cat ne costa?
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon tăxi - Profimedia

Poate că nu suntem suficient de nemulțumiți ca să vedem cu adevărat ce avem. Poate că, dincolo de nemulțumirile cotidiene și de criticile fără sfârșit, România pulsează cu o vitalitate discretă, cu umor și cu frumusețea unor lucruri care nu se văd imediat, dar care țin locul stabil al unei vieți adevărate. foto: Profimedia

Citește mai mult

Foto CTP

Scriu acest text în primul rând pentru credincioșii ortodocși din România. Pentru cei care cred sincer în cuvântul lui Dumnezeu. Eu sunt un om al științei – ceea ce nu înseamnă automat că sunt și ateu. Cred și eu, dar în altceva: în rațiune, în observație, în experiment, în logică, în dovezi, în demonstrație. Pe baza acestora am analizat la început zicerile lui Dumnezeilă Georgescu. Erau atât de aberante, încât devenea ridicol să raționezi asupra lor. Am renunțat.

Citește mai mult

Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea

Zice cel mai detestat om politic român din aceste zile, că venirea în guvern a doamnei Oana Gheorghiu „nu e un lucru care să ne facă bine” și are maximă dreptate. Nu are cum să facă bine un asemenea om, PSD-ului. E un antidot la zboruri Nordis, la jafuri din banul public, la afaceri necurate și e clar că îi ia cu frisoane, cu grețuri. Țipă Olguța, țipă Manda, țipă Grindeanu că Oana Gheorghiu nu le face bine. E ca și cum ar fi venit o molimă peste ei.

Citește mai mult

Parlament 2025

În ultimele luni s-au produs câteva modificări pe scena politică românească. Dreapta a început să se consolideze și are un potențial semnificativ. Prin „dreapta” nu mă refer la populiștii de la AUR și la tot ce gravitează în jurul lor sau sub ei: SOT, POT, Partidul Patrioților, Georgescu, Anca Alexandrescu etc. Pentru a avea o viață politică sănătoasă, cei mai reprezentativi lideri ai dreptei ar trebui să fie politicieni de tipul (tot mai conservatorului) Nicușor Dan și Ilie Bolojan, iar electoratul care se consideră de dreapta ar trebui să înțeleagă acest lucru, fără să cadă în capcana populismului.

Citește mai mult

Ioan Aurel-Pop

Filmarea începe cu membrii corului Tronos aplaudându-l pe președintele Academiei. Acesta stă în picioare și scutură din cap, parcă încercând să evite ispita – cuvânt potrivit pentru audiență – privind melancolic către masa încărcată cu numeroase bunătăți, dintre care majoritatea ar fi fost îngăduite chiar și Celui care a trăit ca evreu și a avut scris IESVS NAZARENVS REX IVDAEORVM pe crucea Sa. Foto: Basilica.ro

Citește mai mult