Cristian Rusu

Urmăresc, în aceste zile, partea a doua a serialului coreean ”Squid Game” – „Jocul calamarului”. Excepțională producție, prin urmare nu e de mirare că a fost nominalizat cel mai bun film din 2024 pe rețelele de streaming.

M-am nimerit într-un oraș în care se întâmplă să umblu des - nu contează numele pentru că simptomatologia e aceeași peste tot - în care parcul central a stat patru ani în ruină și buruieni, abandonat ca după bombardament. Iar acum se lucrează efervescent și cu râvnă. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Mergeam osteniți la capătul unui zile călduroase, de-a lungul unei faleze fără sfârșit care începea să prindă briza mării. Aveam reper un far, o luminiță ce ardea în dreptul balconului nostru. Acolo trebuia să ajungem. Ca să treacă timpul și să uite copiii cât de departe avem de mers, povestesc de “Luminița” o revista de pe vremea când eram ca ei. Foto: Anna Delaw / Alamy / Profimedia

Nu ești ceea ce conduci, ci conduci ceea ce ai vrea să fii. (Foto: Cosmin Enache/ Inquam Photos)

N-ai cum să nu te întrebi gândindu-te la președintele Klaus Iohannis - „Cât de nesimțitor trebuie să fii să te plimbi în safari și să te lăfăi în plăceri estivale extrem de scumpe, când țara este la propriu pe butuci? Cine și-ar putea dori un asemenea hate național?” (Foto: Kenya Wildlife Services)

În fiecare zi pe traseul spre casă se formează coloane de mașini... Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Astăzi este despre tine” și adaugă uneori cel care postează „sufletul meu”… De atâtea ori am văzut acesta forma mondenă de „La mulți ani”, urmată de tot potopul de dulcegării și amabilități. Desigur, cel mai adesea „sufletul” este în camera alăturată sau chiar lângă autorul postării, așa că ar fi foarte simplu ca urarea să fie făcută în persoană. (Foto: Profimedia Images)

De Ziua Națională a României am fost în Viena, o spun cu mândrie și rușine în același timp. La fel ca mii de alti români, care au umplut Pandorf, Prater și  Schönbrunn în zilele acestea reci și care au făcut ca mulți din cei prezenți aici să vorbească româna. Nu am auzit în niciun alt loc din străinătate vorbindu-se atât de mult limba română, ca în zilele astea în Viena. (Foto: Alex Halada / AFP / Profimedia)

Când ajunse în Primărie debutant nici nu știuseră ce să-l pună să facă. L-au trimis să achite taxe de timbru, că era cel mai simplu lucru de făcut. Timpul trecuse, nici nu-ți dai seama cum trec 30 de ani. (Foto: Profimedia Images)

Întorc capul și cu surprindere constat aceeași mișcare la încă vreo 7 bărbați. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)