Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bucureștiul are nevoie de propria „declarație de la Anvers”

Trafic aglomerat pe Bd. Magheru

Foto: Inquam Photos/ Alex Nicodim 

Industriași reprezentând circa 8 milioane de angajați din 20 de sectoare industriale europene semnalau cu câteva săptămâni în urmă situația critică și „provocările istorice” cu care se confruntă industriile de bază din Europa. Corporațiile și firmele mici și mijlocii sunt lovite de cea mai severă recesiune economică din ultimul deceniu, cu cerere în scădere, cu costuri de producție în continuă creștere și cu „investiții ce se îndreaptă spre alte meleaguri”, arată „Declarația de la Anvers”. Manifestul industriașilor venise la doar o zi după ce ministrul german al economiei și cel francez de finanțe anunțau că vor să reducă birocrația europeană ce împiedică dezvoltarea afacerilor comunitare.

„Pactul Verde” și birocrația comunitară au ridicat bariere în dezvoltarea sectorului industrial al unei Uniuni Europene ce se regăsește sufocată de competiția dintre economiile SUA și China. Semnatarii „Declarației de la Anvers” cer ca prioritatea majoră a agendei strategice a Europei să fie un “acord industrial european”, cu soluții reale la provocările tranziției energetice, cu accent pe competitivitate, reziliență și sustenabilitate.

Avertismentul industriașilor privind lipsa de competitivitate a Europei față de China și SUA este făcut public exact înainte de lansarea programelor electorale ce vor da câștigătorii (dar și învinșii) din alegerile care vor genera noul Parlament European și viitoarea Comisie Europeană.

Birocrația comunitară finalizase recent reglementările climatice cu obiectivul extrem de ambițios - și de aceea și foarte contestat - de a reduce emisiile de carbon cu 90% până în 2040.

Am văzut în presa românească reflectări ale “declarației de la Anvers”, dar nu am văzut la București nicio dezbatere politică despre ce șanse trebuie să dăm și industriei autohtone pentru a fi capabilă să atingă obiectivele de mediu impuse de birocrația de la Bruxelles. Nu am văzut nicio preocupare serioasă cu privire la cum și cât reglementăm economia viitorului sau despre ce finanțări are și câte investiții trebuie să facă România în noile tehnologii necesare pentru conformarea cu Pactul Verde european. Nu am văzut un nicio abordare strategică comună a guvernului, a industriei, sindicatelor, institutelor de cercetare și societății civile cu privire la viitorul economiei naționale în contextul tranziției energetice, al transformării economice și al schimbărilor și constrângerilor care survin în plan global și european.

La București lipsește o discuție aprofundată despre presiunile la care este supusă industria românească și mai ales despre miza viitoarelor alegeri euro-parlamentare și a viitorului program de guvernare comunitar. La București este tăcere cu privire la nevoia României ca viitoarea politică europeană să transforme povara „Green Deal” într-un real factor de creștere economică, de finanțare de noi tehnologii, de dezvoltare și de creștere a propriei competitivități.

În pragul alegerilor pentru un nou Parlament și o nouă Comisie Europeană, Occidentul dă semne clare că vrea o ajustare a politicilor europene astfel încât să-și susțină propria industrie pe parcursul tranziției energetice.

România trebuie să facă la fel.

Cred că Bucureștiul are nevoie de propria sa „Declarație de la Anvers”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până când CE demarează procedura de infringement, doar ne facem că transpunem directivele UE care nu ne convin. Ce înseamnă asta de fapt? Că suntem integrați în UE mai mult la bine, mai puțin la greu.
    Cât despre București, toată speranța este în mediul privat, că de la stat ce strategii să așteptăm? Ne spune robotul Ion care e calea de urmat?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Este o problema mai veche faptul ca cei din institutiile europene vin cu tot felul de initative rupte de realitate si care ingreuneaza situatia din economia reala doar ca sa isi justfice existenta si sa se faca ca lucreaza. Nu e nevoie de nicio discutie aici ci trebuie rezolvata problema la alegerile in iunie prin transmiterea un mesaj clar catre Bruxelles ca pauperizara populatiei si dezindustrializarea nu aduc niciun fel de beneficii cand acestea se muta in tari care polueaza la greu, ba chiar din contra.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon