Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bucureștiul are nevoie de propria „declarație de la Anvers”

Trafic aglomerat pe Bd. Magheru

Foto: Inquam Photos/ Alex Nicodim 

Industriași reprezentând circa 8 milioane de angajați din 20 de sectoare industriale europene semnalau cu câteva săptămâni în urmă situația critică și „provocările istorice” cu care se confruntă industriile de bază din Europa. Corporațiile și firmele mici și mijlocii sunt lovite de cea mai severă recesiune economică din ultimul deceniu, cu cerere în scădere, cu costuri de producție în continuă creștere și cu „investiții ce se îndreaptă spre alte meleaguri”, arată „Declarația de la Anvers”. Manifestul industriașilor venise la doar o zi după ce ministrul german al economiei și cel francez de finanțe anunțau că vor să reducă birocrația europeană ce împiedică dezvoltarea afacerilor comunitare.

„Pactul Verde” și birocrația comunitară au ridicat bariere în dezvoltarea sectorului industrial al unei Uniuni Europene ce se regăsește sufocată de competiția dintre economiile SUA și China. Semnatarii „Declarației de la Anvers” cer ca prioritatea majoră a agendei strategice a Europei să fie un “acord industrial european”, cu soluții reale la provocările tranziției energetice, cu accent pe competitivitate, reziliență și sustenabilitate.

Avertismentul industriașilor privind lipsa de competitivitate a Europei față de China și SUA este făcut public exact înainte de lansarea programelor electorale ce vor da câștigătorii (dar și învinșii) din alegerile care vor genera noul Parlament European și viitoarea Comisie Europeană.

Birocrația comunitară finalizase recent reglementările climatice cu obiectivul extrem de ambițios - și de aceea și foarte contestat - de a reduce emisiile de carbon cu 90% până în 2040.

Am văzut în presa românească reflectări ale “declarației de la Anvers”, dar nu am văzut la București nicio dezbatere politică despre ce șanse trebuie să dăm și industriei autohtone pentru a fi capabilă să atingă obiectivele de mediu impuse de birocrația de la Bruxelles. Nu am văzut nicio preocupare serioasă cu privire la cum și cât reglementăm economia viitorului sau despre ce finanțări are și câte investiții trebuie să facă România în noile tehnologii necesare pentru conformarea cu Pactul Verde european. Nu am văzut un nicio abordare strategică comună a guvernului, a industriei, sindicatelor, institutelor de cercetare și societății civile cu privire la viitorul economiei naționale în contextul tranziției energetice, al transformării economice și al schimbărilor și constrângerilor care survin în plan global și european.

La București lipsește o discuție aprofundată despre presiunile la care este supusă industria românească și mai ales despre miza viitoarelor alegeri euro-parlamentare și a viitorului program de guvernare comunitar. La București este tăcere cu privire la nevoia României ca viitoarea politică europeană să transforme povara „Green Deal” într-un real factor de creștere economică, de finanțare de noi tehnologii, de dezvoltare și de creștere a propriei competitivități.

În pragul alegerilor pentru un nou Parlament și o nouă Comisie Europeană, Occidentul dă semne clare că vrea o ajustare a politicilor europene astfel încât să-și susțină propria industrie pe parcursul tranziției energetice.

România trebuie să facă la fel.

Cred că Bucureștiul are nevoie de propria sa „Declarație de la Anvers”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până când CE demarează procedura de infringement, doar ne facem că transpunem directivele UE care nu ne convin. Ce înseamnă asta de fapt? Că suntem integrați în UE mai mult la bine, mai puțin la greu.
    Cât despre București, toată speranța este în mediul privat, că de la stat ce strategii să așteptăm? Ne spune robotul Ion care e calea de urmat?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Este o problema mai veche faptul ca cei din institutiile europene vin cu tot felul de initative rupte de realitate si care ingreuneaza situatia din economia reala doar ca sa isi justfice existenta si sa se faca ca lucreaza. Nu e nevoie de nicio discutie aici ci trebuie rezolvata problema la alegerile in iunie prin transmiterea un mesaj clar catre Bruxelles ca pauperizara populatiei si dezindustrializarea nu aduc niciun fel de beneficii cand acestea se muta in tari care polueaza la greu, ba chiar din contra.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon