Foto: Olivier Le Moal/ Panthermedia/ Profimedia
Promisiunile generoase și măsurile populiste sunt preferate în detrimentul prudenței economice, iar această tendință devine și mai periculoasă când România traversează un an multi-electoral în care campaniile electorale contribuie la adâncirea deficitului bugetar, transformându-l într-o veritabilă bombă cu ceas pentru economie.
Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale, iar atunci când cheltuielile depășesc veniturile, guvernul se împrumută ca să acopere diferența. În România, această situație a devenit regulă, nu excepție. Dacă în 2008 gradul de îndatorare era 15% din PIB iar în 2019 era 35%, în luna mai anul curent datoria publică a României ajungea la cifra record de 52,4% din PIB, un nivel alarmant care reflectă incapacitatea în continuă creștere a guvernelor de la București de a gestiona eficient finanțele publice. Creșterea datoriei publice determină costuri mai mari de împrumut pentru stat, ceea ce înseamnă că o parte tot mai mare din buget trebuie alocată plății dobânzilor. Deficitul bugetar ridicat duce la scăderea încrederii investitorilor și agențiilor de rating, ceea ce crește și mai mult costurile de finanțare și poate afecta negativ ratingul de țară. Iar România se împrumută la cel mai ridicat cost al banilor din regiune, tocmai din cauza lipsei de încredere a investitorilor și creditorilor săi.
Principala cauză a deficitului cronic este lipsa unei discipline bugetare riguroase și a unor politici de reformă structurală. Guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu au preferat să cheltuie bani în scopuri populiste, cum ar fi majorările salariale în sectorul public, creșterile pensiilor și diverse alte forme de subvenții anunțate cu fast, dar fără a avea surse de finanțare sustenabile. E drept că aceste măsuri sunt bine primite de populație pe termen scurt (asigurându-le decidenților darnici voturile râvnite), dar nu fac decât să adâncească prăpastia bugetară pe termen lung.
În paralel, colectarea veniturilor fiscale rămâne o problemă nerezolvată. Evaziunea fiscală, sistemul de impozitare ineficient și birocrația sufocantă sunt doar câțiva dintre factorii care contribuie la această situație. Gradul de colectare a TVA, de exemplu, este unul dintre cele mai scăzute din UE, ceea ce subminează serios capacitatea guvernului de a-și finanța cheltuielile.
Înainte de alegeri, politicienii dansează cu măiestrie pe marginea prăpastiei, făcând promisiuni fermecătoare despre îmbunătățiri economice, producând un spectacol bine cunoscut, menit să ademenească voturile și să creeze o iluzie de prosperitate. Dar, după alegeri, prăpastia se cască larg amenințând economia. Guvernul va fi prins între ciocanul deficitului și nicovala presiunii publice, fiind forțat să adopte măsuri nepopulare, inclusiv majorarea taxelor și impozitelor pe care astăzi cei care conduc se jură că le păstrează „înghețate". Experiențele internaționale ne oferă o oglindă clară a realităților care ne așteaptă. În multe țări, după alegeri, guvernele au fost nevoite să recurgă la majorări de taxe pentru a face față deficitului. De la Italia la Grecia, lecțiile sunt clare: problemele bugetare nu se rezolvă cu promisiuni și populisme, ci cu măsuri concrete și adesea nepopulare. România nu este imună la aceste lecții.
Jocul electoral - cu promisiunile sale deșarte și populismul ieftin - se destramă curând, dar amorsează o bombă cu ceas care poate exploda într-o necruțătoare presiune fiscală și într-o reală criză bugetară.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și unde mai punem la socoteală că anul ăsta agricultura a fost pusă la pământ din cauza secetei cu efecte devastatoare. Nu trebuie să te cheme Nostradamus ca să înțelegi că de la anu’ impozitele vor fi mărite sau se va generaliza impozitul progresiv. Posibil să se mărească și TVA-ul, deși cred că pe ăsta o să-l mai țină la actualul nivel, ca să-l mărească în cazuri cu adevărat nenorocite (cum ar fi izbucnirea unei crize mondiale ca în 2008 sau ceva similar).
Sa lasam Italia si Grecia in pace. Ele se „scot” numai din turism, daca este sa vorbim numai despre asta, ca tot au fost acum vacantele. Sunt chiar sufocate de turisti.
De ce nu reusim? De ce nu putem face nimic ca lumea? De ce acest sector, culmea, declarat domeniu ce figurează doar pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în “Strategia Naţională de Competitivitate a României 2015-2020", ramane doar pe hartie?
Bine, am iesit din perioada 2015-2020, de aia nu se mai acorda atentie. Na! Cata atentie sa dai celor 10 sectoare?
Pentru cine vrea sa se enerveze, ori pe post de somnifer inainte de culcare, de la caz la caz, recomand: http://www.anc.edu.ro/wp-content/uploads/2019/11/Strategia-Na%C8%9Bional%C4%83-pentru-Competitivitate-2015.pdf
O gargara minunata pe 82 de pagini. Ma intreb cat o fi costat.
De ce suntem cu mult in urma Poloniei, Estoniei, Cehiei, Ungariei? Nu m-am uitat pe cifrele Croatiei, dar cred ca ne-au intrecut.
De ce o tara ca Romania cu munti, mare, dealuri, campii, delta, rauri, parauri si fluviu este la pamant?
Ziceti ceva de „măsuri concrete și adesea nepopulare”. Cu un salariu minim brut de 3700 de lei ce masuri concrete si nepopulare (adesea) s-ar mai putea lua? Si cat se mai poate plati taxe si impozite la un astfel de venit? Dar cat TVA? Dar cat impozit la micile afaceri?
Credeti ca majorarile nesfarsite la niste bani foarte putini este raspunsul corect, cel aducator de redresare economica? Eu nu cred. Eu cred ca numai relansarea economica, in primul rand pe sectoarele la care Romania ar fi „tare”, ar aduce bunastare in societate: sectorul turistic, alimentar, agricultura, confectii, cosmetice, transporturi. Sunt domenii unde tara asta putea sa fie „AS”, sa dea lectii, sa fie in top. In schimb ne balacim in coruptie, nepasare, ruina, incompetenta si multa mizerie. Statiunile sunt un morman de moloz. La munte sau la mare, in mare parte abandonate, printre gunoaie mai apare un hotel de 3 stele sau o pensiune cu o margareta.
„Turismul în Italia a atins un nivel record anul trecut iar străinii au reprezentat majoritatea vizitatorilor, pentru prima dată după pandemia de COVID-19, arată datele publicate de Institutul național de statistică (ISTAT), transmite Reuters.
Sosirile înregistrate în unitățile de cazare, precum hoteluri, au crescut cu 13,4% în ritm anual, până la peste 134 de milioane în 2023, cea mai mare cifră înregistrată vreodată. De asemenea, numărul total al înnoptărilor în unitățile de cazare a crescut și el cu aproape 10% până la 451 de milioane, scrie Agerpres. - https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/turism/turismul-in-italia-a-atins-un-nivel-record-21617192
„Grecia devine treptat și o destinație turistică de iarnă. O treime din venituri provine din turism
Deficitul de cont curent al Greciei a fost redus de creșterea veniturilor obținute din turism, cu 24,5% în primele două luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 475,5 milioane euro în ianuarie – februarie 2023 la 589,7 milioane de euro în ianuarie – februarie 2024.
Strategia guvernului de la Atena de a promova Grecia ca o destinație turistică pentru întregul an pare a fi una de succes întrucât s-a înregistrat nu doar o creștere a veniturilor din turism, ci și una a sosirilor vizitatorilor străini, cu 20,7% mai mare decât în primele două luni ale anului trecut, potrivit Băncii Centrale a Greciei.
În primele două luni din acest an, deficitul de cont curent a scăzut cu 41,5 milioane de euro, situându-se la 1,5 miliarde de euro. Conform unui studiu al Confederaţiei Turistice Elene (INSETE) publicat luna aceasta, contribuţia totală a turismului la economia Greciei în 2023 (incluzând beneficiile directe şi secundare) este estimată între 62,8 şi 75,6 miliarde de euro sau 28,5% – 34,3% din PIB.
Asta înseamnă unul din trei euro câştigaţi în fiecare an de Grecia vine din turism, ceea ce demonstrează dependenţa economiei elene de acest sector. Conform studiului, contribuţia directă a turismului este estimată la 28,5 miliarde de euro în 2023 sau 13% din PIB, fiind cel mai ridicat nivel înregistrat până acum. - https://hotnews.ro/grecia-devine-treptat-si-destinatie-turistica-de-iarna-o-treime-din-venituri-provine-din-turism-5396
„România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro.
În ultimul an, turismul şi-a înrăutăţit de două ori şi jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balanţei de plăţi externe a României. De acest sector economic depind aproape 200.000 de salariaţi şi 1,3% din PIB-ul ţării, susține Agerpres. Avem chiar şi un minister al Turismului, dar promovarea este inexistentă. Forţa de muncă este insuficientă.
Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în “Strategia Naţională de Competitivitate a României 2015-2020″, dar performanţele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieţii românilor ne-a retrogradat două poziţii în clasamentul global al competitivităţii turismului, abia pe locul 68 în lume. Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Ţine de absurdul nostru economic”, este de părere Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, şi conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE)., conform Agerpres”. - https://evz.ro/romania-turism-bani-litoral.html
Sa dam un exemplu? Baile Herculane, o bijuterie arhitecturala, sunt la pamant.
„Scandal uriaș în stațiunea Băile Herculane, după ce două izvoare termale, cunoscute drept Izvorul de Ochi și Izvorul de Stomac, au secat complet. Potrivit presei locale, suspiciunile sunt alimentate de faptul că un antrepenor ar fi realizat în apropiere lucrări de foraj”. - https://www.realitatea.net/stiri/actual/scandal-urias-la-baile-herculane-scenariu-halucinant-dupa-ce-au-secat-izvoarele-ochiul-si-stomacul_66ce09e0c741501a4c11b7ad
„Staţiunea este una dintre cele mai vechi băi termale de pe teritoriul României și din Europa.
Din păcate, Băile Herculane sunt astăzi exponentul patrimoniului balnear în decădere. Echipamentele balneo-climaterice sunt majoritatea închise, accesul la resursele termale a fost limitat, iar centrul istoric a ajuns într-o stare de abandon”. - https://herculaneproject.ro/despre-herculane/
Da, si eu sunt de parere ca niste majorari de taxe si impozite este raspunsul potrivit si solutia salvatoare pentru a redresa deficitul.
Oricum, banii vor fi folositi ca si pana acum, pe celelalte 10 domenii care nu intra in „Strategia Naţională de Competitivitate a României”.
E de ajuns să ne aducem aminte de promisiunile de care am avut parte în campaniile electorale din trecut ca să înțelegem cât suntem de naivi. Câte dintre ele s-au îndeplinit? Trăim într-o buclă a timpului, în care ne tot facem iluzii că putem schimba rânduiala prin vot, fără să înțelegem că „democrația” funcționează doar în societățile educate.
Ce pretenții putem avea când ultimii premieri ai României se numesc Ciucă și Ciolacu și acum ne întrebăm pe care dintre ei îl „alegem” președinte? Facem o „rotativă” și la președinție?
Dușmanul „poporului”...
Ca să înțeleagă poporimea cine sunt „dușmanii”, fac un scurt clasament...
Primul loc e ocupat, desigur, de românul muncitor în mediul privat. Își vede conștiincios de treaba lui, își plătește cu sârg dările datorate statului, merge în vacanță la Mamaia doar dacă apucă să pună deoparte bănuții necesari (la ce scumpete e pe litoral, mira-m-aș să agonisească atâta bănet!) și votează periodic partidele de dreapta;
Pe locul al doilea sunt pensionarii care au muncit o viață ca să nu aibe acum cu ce să-și cumpere medicamentele necesare ajungerii la liman. Votanți ai partidelor de stânga, că așa e normal;
Medalia de bronz nu se acordă...
Lista „oamenilor de bine” e cu o treaptă mai lungă:
Podiumul e ocupat de papagalii pe care îi tot alegem în funcții importante în stat. Sunt puși la conducere de băieții cu ochi albaștri și sprijiniți din umbră de oportuniștii cu care se înconjoară;
„Specialii” se mulțumesc cu locul secund. Constituția țării nu permite să le tăiem macaroana. Vorba aia, ce-i drept e drept câștigat. Să-și agațe pofta-n cui visătorii la dreptate socială;
La locul trei e mare înghesuială (cam la fel ca la Olimpiada de la Paris, unde arbitrii au decis ierarhia). Coada e lungă. Pupătorii de cururi au prioritate, judecătorii Curții Constituționale dispun: cine nu e cu noi, e împotrivă! Avocatul Poporului își încasează indemnizația liniștit, că ce să facă „săracul”?
(nu mai știu cine „apără” interesele poporului, tot Ciorbea?)
Una peste alta, suntem proprii noștri dușmani. Urâm impostura, dar îi alegem pe impostori...
28 august 2024
Tare faină-i social-democrația...
Motto: „Comunizmu‘ n-o muritu’
Numa’ s-o rebranduitu’”
Oamenii muncii de la orașe și sate (tare faină catalogare, n-așa?) merg la muncă pe unde apucă. Unii culeg sparanghelul pe tarlalele nemțești, spală farfurii în hoteluri italiene sau lucrează în fabricile capitaliștilor autohtoni (mai sunt și din ăia cu buda în fundul curții, care își ară bucata de ogor cu calul ca să culeagă câteva banițe de porumb, că de, porcul din coteț guiță de foame – dar asta e altă discuție).
Alții n-au nicio treabă cu munca și dă toată ziua din gură pe la televiziuni ca să ne convingă de „necesitatea” alegerii lor. Cică doar ei știu cum să ne facă bine!
Iar noi (poporul, cum s-ar spune) îi tot alegem de 30 de ani, ca nu cumva să vină și alții la conducere, maică! Or fi furat ăștia, da‘ au și făcut (averi, dar asta e o paranteză)! Că de-aia avem drumuri pline de gropi prin toată țara și spitale în care ardem de vii...
Cum să lăsăm Occidentul să ne spolieze când suntem atât de pricepuți la furatul propriei căciuli? Noi suntem români și aici pe veci stăpâni!
Mai sunt printre noi idealiști care vorbesc de competență, hărnicie în muncă și „meritocrație”. Cică asta face bine societății! Vai de capul lor naiv...
E musai să trăim cu toții bine. Unii cu ajutor social și alții cu pensii speciale, că așa a dat Dumnezeu. Face bine la „democrație”...
P.S.: Acest text nu e propagandă electorală. Așa gândesc când „răpun” câteva pixle de bere... Și le „răpun” în fiecare zi...
-Francisc, 23 noiembrie 2020-