Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

La temelia reindustrializării României stau resursele ei naturale, și mai ales gazele naturale

Gaze naturale - Profimedia

Foto: Alexander Kirch/ Panthermedia/ Profimedia

Se vorbește din ce în ce mai mult despre reindustrializarea României și despre politicile publice care ar ghida acest proces. Cred că ideea de reindustrializare se naște natural și în urma mișcărilor europene - declarația industriașilor europeni, de la Anvers, din februarie și lansarea recentă a raportului lui Mario Draghi „The Future of European Competitiveness” („Viitorul competitivității europene”), dar mai cred și că tema relansării industriei autohtone apare în agenda publică și pentru că furnizează conținut solid în campania electorală în care suntem prinși deopotrivă candidați și alegători.

Am convingerea că o relansare a industriilor românești nu poate fi realizată fără să fie luate în calcul cu seriozitate resursele naturale naționale. Și din acest punct de vedere, consider că gazele naturale de care dispune România au un rol crucial și complex în dezvoltarea industriei autohtone și - așa cum am subliniat și într-o recentă conferință - se vor situa de partea bună a istoriei viitoare a procesului de tranziție energetică.

Rolul gazelor naturale este crucial pentru că acestea sunt o imensă resursă care va purta pe umeri o bună parte din povara costurilor financiare și non-financiare menite să facă o poveste de succes din procesul românesc de tranziție energetică și de implicită transformare economică. Rolul producției autohtone de gaze naturale este deopotrivă complex, pentru că exploatarea acestei resurse va avea directă legătură cu asigurarea stabilității economice și a securității energetice regionale, cu necesarul de producție de energie în următoarele decade de tranziție, dar și cu procesul de adoptare de noi tehnologii menite să asigure în viitor atingerea obiectivelor naționale de decarbonizare. Rolul proiectului de exploatare a gazelor naturale din adâncurile Mării Negre (Neptun Deep) precum și al altor proiecte de exploatare la mică adâncime (BSOG) este de netăgăduit când vine vorba de resursele care stau la temelia posibilului proces de relansare a industriilor românești. O reindustrializare a României nu poate fi gândită fără a se ține cont de rolul gazelor naturale în susținerea unor ramuri industriale competitive și în dezvoltarea de sectoare industriale bazate pe noi tehnologii, precum biometanul, geotermalul, captarea-stocare-și-utilizarea carbonului, hidrogenul etc. 

Dar pentru acesta, România are nevoie de un pachet la fel de crucial și de complex de politici publice care să încurajeze și să ghideze dezvoltarea producției autohtone de gaze naturale în armonie cu dezvoltarea de noi tehnologii curate. Sectorul energetic este motor al economiei naționale și contributor cheie la bugetul de stat, prin plata de taxe și impozite, dar are nevoie de resurse de finanțare considerabile pentru adoptarea și punerea în practică a tehnologiilor moderne care reduc emisiile și amprenta de carbon. Pentru a se bucura de astfel de investiții majore, România trebuie să creeze un mediu de reglementare și un regim fiscal prietenoase cu investitorii, predictibile, stabile și transparente. Exploatarea gazelor naturale offshore și alte proiecte majore de investiții în reindustrializarea țării trebuie să facă obiectul unui tratament al statului care să favorizeze dezvoltarea economică și să faciliteze transformarea economiei care decurge din chiar tranziția energetică. Subliniez, la succesul tranziției energetice și al reindustrializării României contribuie direct marile proiecte de exploatare a gazelor naturale.

Actualul context regional volatil actual și scăderea progresivă a competitivității la nivel european impun readaptarea modelului de dezvoltare industrială a României, regândirea cadrului de reglementare, disciplina politicii fiscal-bugetare și asigurarea unui cadru general care să favorizeze finanțarea și adoptarea la scară largă a tehnologiilor verzi și prin scheme de stat, nu numai prin fonduri private, având în vedere faptul că unele dintre acestea sunt încă în fază de proiecte pilot, iar investițiile inițiale necesare sunt semnificative.

Doar prin politici industriale pro-active, România poate atinge obiectivele de reindustrializare, de competitivitate dar și țintele de decarbonizare impuse prin regulamentele europene. Viitoarele legi nu trebuie să pună bariere în calea dezvoltării sectorului energetic românesc - implicit producției de gaze naturale-, ci dimpotrivă, ar trebui să elimine orice bariere, astfel încât România să fie un câștigător net al procesului de tranziție energetică.

Statul nu trebuie să uite nicio secundă că la temelia reindustrializării României stau resursele ei naturale, și mai ales gazele naturale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce gaze bre?Trebuie ca statul sa faca reindustrializare prin generalizarea productiei de covrigi pe totul teritoriul patriei! Mai era un sindicalist pe la RTV care zicea ca statul sa faca fabrici si uzine! Pana nu dispare generatia cu creieri rosii tot inapoi vom merge! Trebuie sa intelega toti care scriu pe net ca statul trebuie sa investesca in infrastructura indispensabila dezvoltarii tarii! Atat! Fabrici si uzine fac numai antreprenorii privati! Avem inca vreo 1200 de fabrici si uzine ale statului - neplatitoare de impozite - pietre de moara de gatul guvernelor de 35 de ani! Ajunge!
    • Like 0
  • Crayven check icon
    99% CA PSD va vinde tot pe "promisiuni de schengen" sau alte abureli.
    Când ești condus de covrigari vai de popor.

    Și ce fel de reindustrializare, ma rog?
    IT, tech, semiconductor? ( adică lucruri de viitor)

    Sau ciment, oțel, etc ca în comunism?


    Resursele astea ne-ar putea transforma în Norvegia 2 dacă am avea lideri serioși.
    Dar noi vindem viitorul la vot pe un mititel și un pahar cu bere.
    • Like 0
  • eliminarea oricăror bariere - se sparie gândul. râurile pe ”țavă”, toate. doar un exemplu de mentalitate. dăăă!...
    exploatare offshore - dă ce? dacă o resursă este strategică de ce trebuie să devină monedă de șpagă interstatală? pe termen lung duce la moartea fizică a oricărei entități de drept. istoria e dovada.
    STATUL NU TREBUIE SĂ UITE NICIO SECUNDĂ CĂ FĂRĂ MORALĂ SE AUTODISTRUGE. cu legile-i de gât, cu tot.
    • Like 1
  • La temelia oricarui progres industrial, economic, tehnic, agricol, etc sta "know-how"-ul. Nu resursele naturale ci forta de munca calificata si specializata. Adica, la temelia oricarui progres sta EDUCATIA!!!!!!
    • Like 0
  • RazvanP check icon
    Pariem că România nu va beneficia în nici un fel de pe urma resurselor sale naturale, inclusiv gazele, AFLATE DEJA SUB CONTROLUL UNOR STATE OSTILE care nu au absolut nimic de câștigat din dezvoltarea României? :D
    Maxim le vor vinde la preț redus, preferențial "fraților europeni" și vom cumpăra în continuare aceleași gaze la preț "de bursa de la Amsterdam" și produsele finite, în principal îngrășăminte chimice de la "prieteni"!
    Pentru a beneficia de resurse ar trebui să avem o coloană vertebrală pe care nu o arată nimeni din politica românească.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon