Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum am ajuns aici | Este foarte periculos pentru o țară atunci când la conducerea ei ajung să stea banii mulți, negri și fără educație

câine - protest

foto: Jean-Christian Tirat / Sipa Press / Profimedia

Este foarte periculos pentru o țară atunci când la conducerea ei ajung să stea banii mulți, negri și fără educație. Nu este o simplă metaforă, ci o realitate care amenință însăși structura societății. Nu e o figură de stil, e un diagnostic.

În multe state — și România nu face excepție — vedem cum politica se golește de sens și se umple cu bani. Nu cu investiții, nu cu idei și proiecte de valoare, ci cu bani care dictează, cumpără și impun. Politica se transformă într-un instrument al averilor îndoielnice și al celor care nu au o educație adecvată pentru a fi lideri. Dar acești indivizi folosesc puterea financiară pentru a influența deciziile politice, pentru a-și proteja interesele și pentru a-și perpetua dominația. Iar lipsa educației îi face să nu înțeleagă complexitatea guvernării unei țări și nevoile reale ale cetățenilor. Problema nu e că banii intră în joc, ci că „banii murdari” sau „banii cu doar patru clase” ajung să dea direcția. Și o dau prost. 

Filosoafa și autoarea americană de origine rusă, Ayn Rand spunea că „banii sunt barometrul virtuții unei societății”. Când banii murdari ajung să dicteze direcția unei națiuni, virtutea este înlocuită de corupție și incompetență. Când conducerea este preluată de cei care nu au o reală responsabilitate socială, consecințele pot fi devastatoare. Jack Ma, fondatorul Alibaba, a afirmat că „este foarte simplu să faci bani în ziua de azi. Dar, a face bani într-un mod sustenabil în timp ce ești responsabil față de societate și încerci să schimbi lumea - asta este foarte dificil”.

Când cel ce vrea să fie conducător nu are cultură, nici etică, nici viziune, ci doar acces la bani nemunciți pe care-i toarnă în campanii electorale, rezultatul este o țară în care totul se tranzacționează: funcții, contracte, tăceri și legi, sănătatea și educația, viitorul mai ales. Educația banului înseamnă responsabilitate – în lipsa ei, apare dominația cinică, pur mercantilă. Partidele devin vehicule de interese, nu de idei. Vedem deja „lideri” ajunși din nimic pe culmile deciziei, care fie aruncă în jur sume obscene, fie nu pot enunța până la capăt o propoziție în limba română la tribuna Parlamentului. Asistăm practic la o colonizare a spațiului public de către aroganța „neamului prost”.

Exemplele din istorie sunt numeroase. În Rusia, oligarhii au acumulat putere și influență după prăbușirea Uniunii Sovietice, adesea în detrimentul democrației și al bunăstării generale. Modelul ex-sovietic a fost de altfel replicat în mai multe state europene din blocul comunist. În alte cazuri, conducători fără educație adecvată au împins națiuni către crize economice și sociale profunde.

Când banul negru intră în politică, legea devine opțională. Pentru că banul negru nu vine singur. Se cocoață la putere însoțit de tăcere, complicitate, intimidare și presiune. Odată ajuns în vârf, nu mai are nevoie de justificări. Doar de protecție. Și o cumpără. Construiește rețele în jurul lui – presă obedientă, afaceri protejate, justiție ocolită. Și atunci ajungem să nu mai avem democrație, ci doar un feudalism economic cu fațadă democratică, de fapt o formă de autoritarism.

Atunci când reușita socială nu mai vine din educație, muncă sau competență, ci din relații de corupție și acces la bani nemunciți sau netransparenți, se distruge fundația unei societăți funcționale. Tinerii capabili emigrează. Cei care rămân, învață că nu mai are rost să învețe. De ce ai mai merge la școală când oriunde te uiți, șeful are „bacul” picat și trei vile înregistrate pe mătuși de care nu a auzit nimeni?

Într-o țară condusă de bani mulți, negri și fără educație, instituțiile se strică din interior. Administrația devine un decor, presa devine cor și societatea – spectator. Iar când oamenii se obișnuiesc cu acest decor, nu mai văd urâtul. Se mulțumesc cu puțin, votează urâtul sau, mai rău, nu mai votează deloc.

Și tocmai asta este victoria banilor nemunciți și cu puține clase ajunși la putere: să ne convingă că nimic nu mai contează. Dar este esențial ca societatea să fie vigilentă și să promoveze lideri care combină integritatea, educația și responsabilitatea. Altfel, riscăm să fim conduși de banii mulți, negri și fără educație, cu toate consecințele nefaste care decurg din aceasta.

România nu duce lipsă de oameni buni. Duce lipsă de curajul de a-i pune în față. Atunci când lăsăm banii fără scrupule să urce la vârf, coborâm toți. Nu doar în clasamente. Coborâm ca națiune.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • poate autorele explică cum e cu justiția ocolită.
    • Like 0
  • IOAN check icon
    Cred ca acest articol este foarte bun prin insasi simplitatea lui. Felicitari!
    • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult