Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ce dividende primim dacă investim în extremism: burse în cădere, fonduri de pensii în picaj, mediul privat în contracție, locuri de muncă pierdute, investiții înghețate, bani care fug în alte țări

BVB

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Democrația nu este doar un sistem de guvernare, este o responsabilitate colectivă. Democrația nu este un dat permanent, ci necesită eforturi constante pentru a fi apărată și consolidată.

În ultimii ani, partidele extremiste au câștigat avânt în întreaga lume. Alimentat de nemulțumirile publice față de instituțiile tradiționale, inegalitățile economice și polarizarea socială, extremismul exploatează fricile, ignoranța și educația precară a cetățenilor pentru a-și construi puterea, prosperând prin diviziune. Poziționându-se ca „adevărata” voce a poporului împotriva unei sistem corupt, partidele extremiste erodează încrederea publicului în politica tradițională și speculează din plin prăpastia care se cască între clasa politică și alegători. Dezbaterile politice sunt reduse la bătălii binare „noi versus ei,” suprimând dialogul constructiv și deschizând calea pentru autoritarism. Efectul vizibil este polarizarea profundă a societății. 

Partidele extremiste își construiesc retorica pe antagonism: între clase și categorii sociale, între etnii, religii sau orientări politice. Această abordare creează diviziuni adânci între diferitele grupuri sociale, distrugând coeziunea și solidaritatea care mențin o societate democratică funcțională. Iar inacțiunea în fața partidelor extremiste are consecințe devastatoare pentru democrație.

În primul rând, această polarizare alimentează atmosfera de suspiciune, neîncredere și ostilitate între cetățeni, amplificând conflictele și reducând capacitatea de colaborare în rezolvarea problemelor comune. Ceea ce odată era considerat inacceptabil – intoleranța, discriminarea, sau chiar îndemnul la violență – poate deveni parte a dezbaterilor obișnuite. Democrația devine o luptă constantă între tabere opuse, mai degrabă decât un proces firesc de negociere și compromis.

În al doilea rând, partidele extremiste promovează politici care subminează instituțiile democratice și statul de drept. Aceste politici pot include restrângerea libertății presei, limitarea drepturilor minorităților (de orice natură ar fi acestea) și erodarea independenței sistemului judiciar.

Un alt cost major al inacțiunii este normalizarea discursului extremist. Când extremismul nu este confruntat și contracarat, devine parte a discursului public obișnuit, conducând către o generalizare a intoleranței și a discriminării și subminând valori fundamentale ale democrației, precum egalitatea și respectul pentru drepturile omului.

Exemplele din istorie arată că atunci când extremismul e necontrolat, riscul de izbucnire a violenței politice crește semnificativ. Protestele devin mai dure, conflictele dintre susținătorii diferitelor tabere devin mai frecvente, iar statul se confruntă cu dificultăți majore în menținerea ordinii și stabilității. În plus, inacțiunea încurajează alte grupuri extremiste să se organizeze și să își promoveze agenda.

Inacțiunea în fața extremismului comportă și un cost financiar: bursele cad, fondurile de pensii se diminuează, mediul privat se contractă în fața unor curente ostile, oamenii pierd bani din cotații inferioare ale acțiunilor companiilor sau pierd chiar locul de muncă din cauza închiderii unor firme sau din cauza retragerii unor investiții străine; proiecte de investiții îngheață, iar investitorii încearcă să-și protejeze banii, fugind din calea unor politici ce cad pradă tendințelor extremiste.

Inacțiunea în fața partidelor extremiste nu este doar o opțiune pasivă, ci un factor care accelerează declinul democrației. Costul inacțiunii este enorm: societatea pierde valorile sale fundamentale în timp ce extremismul subminează instituțiile democratice. Pentru a proteja democrația, este esențială acțiunea fermă, pe mai multe direcții, împotriva partidelor extremiste: întărirea instituțiilor democratice, educația civică pentru cetățeni, combaterea dezinformării și promovarea unui discurs public care să valorizeze toleranța și pluralismul.

În cele din urmă, alegătorii trebuie să recunoască puterea pe care o dețin; și mai trebuie să înțeleagă și costul inacțiunii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Parcă vezi la indigo situația de acum 100. Au existat și atunci suspiciuni solide împotriva Italiei și Germaniei, dar și persoane care au căzut în capcană. Neville Chamberlain, primul ministru al Marii Britanii, a garantat cu demisia intențiile de pace ale Germaniei. Rezultatul? Europa a intrat în război și Chambelain a demisionat. În locul lui a venit Churchill.
    • Like 1
  • IraM check icon
    Bau Bau
    Ceva va prinde ...
    • Like 0
  • Haideti sa analizam datele factuale: in Italia G. Meloni a preluat indicele bursei milaneze MIB30, in Oct. 2022, de la ~24000, astazi este ~34000; Trump a luat indicele principal american - DOW30, in Ian. 2017, de la ~20000 si l-a lasat, in Ian. 2021 la ~31000. In alte tari occidentale nu avem, inca, “extremisti” care sa fi preluat puterea si pe care sa ii putem evalua dupa acest “indicator”. Deci unde este problema economica a “extremistilor”? Mie mi se pare ca cei din “clasa de elita”, cei care au condus occidentul in ultimii 30-35 de ani, au ajuns la finalul popularitatii, populatia vrea sa ii schimbe dar ei nu vor sa plece de la putere si atunci au inventat eticheta de “extremist”. Acelasi lucru e valabil si in Romania.
    • Like 1
    • @ Greg Lascar
      no
      • Like 1
    • @ Florin Popa
      da! pe ruseste
      • Like 0
    • @ Greg Lascar
      Valentin check icon
      Analizați și prin prisma istoriei. În anii 20 Europa se afla în aceeași situație. Amintiți-vă ce s-a întâmplat. Amintiți-vă că nimeni nu bănuia dezastrul din Italia și Germania. Ba, mai mult, primul ministru al Marii Britanii - Neville Chamberlain - a garantat că Germania vrea pace. Rezultatul? Un dezastru!
      Citiți istorie și veți vedea că situațiile sunt trase la indigo.
      • Like 1
    • @ Greg Lascar
      Giorgia Meloni reprezintă dreapta moderată, tradițională. În politica internațională, în ciuda temerilor, acorda sprijin Ucrainei. Nu duce o politica extremista și e un interlocutor rezonabil, cu care se poate discuta. Nici vorbă de nanocipuri în pepsi, negarea aselenizarii sau a războiului din Ucraina. Pe scurt, nu se poate compara cu georgescu.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Cautati articole si emisiuni TV din 2022 - era facuta fascista, nepoata lui Mussolini, se spunea ca o sa arda emigranti pe rug in piete, ca o sa anuleze drepturile minoritatilor LGBTQ. Despre Trump la fel - “va fii sfarsitul democratiei, sfarsitul republicii SUA”. In final s-au dovedit ambii destul de buni, mai ales pe partea economica. S-a schimbat lumea, stimati republicani.ro, adaptati-va sau veti “muri”. Sunteti o minoritate in RO, majoritatea sunt suporterii lui CG, nu va place deloc acest adevar, dar tot adevar este. Nici nu mai conteaza cine o sa ajunga, pana la urma, Presedintele Romaniei, pentru ca sămǎnța a fost plantata si copacul a rasarit, e inalt deja, nu aveti “fierastraul” acela cu care sa il puteti taia. Totul se schimba.
      • Like 1
    • @ Greg Lascar
      Exact, cei catalogați ca ”extremiști” sunt doar oamenii și partidele absolut OK, dar cu ideologie diferită, mai pe gustul electoratului din prezent și care vor să le ia ciolanul de la gură elitelor globaliste. E doar propagandă deșănțată și FAKE pentru păstrarea ciolanului și accesului la butoane pentru globaliști, nimic altceva.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      Totuși rămâne o întrebare deosebit de importantă: ce facem cu batistele alea de pe stoc, aflate la Vladivostok? Prietenii știu la ce mă refer :-) :-)
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro