Ce „valuri” poate face România în regiunea Mării Negre

Foto: Profimedia

Recent, un amplu eveniment organizat la București de către Atlantic Council Global Energy Center, Departamentul de Energie al SUA și Ministerul Energiei a pus în discuție consolidarea securității infrastructurii energetice din regiunea Mării Negre, provocând liderii regională să analizeze peisajul geopolitic în schimbare din regiune, cooperarea SUA-Europa și să gândească și să pună în practică strategii pentru a atinge obiectivele climatice comune și pentru a reconstrui sectorul energetic al Ucrainei. Pentru stabilitatea și prosperitatea regiunii sunt cruciale eforturile de îmbunătățire a capacităților de apărare, exploatarea resurselor energetice și promovarea cooperării regionale.

România joacă un rol esențial în regiunea Mării Negre, atât din poziția sa de membru NATO, dar și fiind un important producător regional de energie și un semnificativ actor diplomatic; este aceasta o linie continuă care a făcut trecerea de la o dezbatere la alta în cadrul Parteneriatului pentru Energie Transatlantică și Cooperare Climatică (P-TECC), ediția a V-a desfășurată la București. Dar în ciuda importanței sale strategice și a contribuțiilor sale active, România se confruntă totuși cu mai multe provocări în regiunea Mării Negre. Războiul în desfășurare din Ucraina și anexarea Crimeei de către Rusia au intensificat tensiunile de securitate, sporind amenințările la adresa stabilității regionale.

Dar România are un real potențial de „a face valuri” la Marea Neagră și în regiunea riverană, în sensul pozitiv și pro-activ al expresiei, adică are multe atribute ce-i oferă un rol strategic, poate chiar crucial, în apărarea securității geo-politice regionale și consolidarea securității energetice a întregii UE.

Împreună cu aliații săi din NATO, trebuie să facă față unei complexe dinamici de securitate și să pună în practică măsuri eficiente de descurajare și rezolvare a conflictelor. E drept că NATO oferă României un cadru solid pentru cooperarea militară și pentru răspunsul la amenințările comune. În acest context, investițiile în modernizarea forțelor armate și în creșterea capacităților de apărare nu doar că întăresc poziția defensivă a României, dar contribuie și la securitatea colectivă a alianței. În plus, poziția strategică a României la Marea Neagră o face un punct crucial pentru operațiunile NATO în regiune. Bazele militare precum cea de la Mihail Kogălniceanu demonstrează angajamentul României față de securitatea regională precum și cooperarea internațională în descurajarea agresiunilor și în menținerea păcii și stabilității în regiune.

Țara noastră are un real potențial de a fi un centru nodal energetic (un hub) în regiunea Mării Negre, mai ales datorită poziționării sale favorabile, resurselor sale naturale și infrastructurii energetice. Exploatarea resurselor de țiței și gaze din Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii de transport al gazelor, cum ar fi rețeaua BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), reduc semnificativ dependența Europei de gazele naturale rusești. Gazele naturale precum și dezvoltarea energiei regenerabile sunt componente esențiale ale strategiei energetice a României. Investițiile în energie regenerabilă - cu proiecte importante în domeniul energiei eoliene și solare - contribuie la atingerea obiectivelor de mediu ale României și ale Uniunii Europene. Dezvoltarea unui mix energetic diversificat și durabil întărește securitatea energetică a Europei, dar și poziționează România ca un jucător strategic în geopolitica energetică a regiunii.

Mai mult, diplomația activă a României este un alt pilon important al rolului său vital în regiunea Mării Negre. România promovează cooperarea între statele riverane în domenii precum securitatea, economia și protecția mediului și este un susținător activ al integrării europene și euro-atlantice a țărilor din vecinătatea sa estică, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina și Georgia.

Dar pentru a-și menține relevanța strategică la Marea Neagră, România trebuie să rezolve cu tact și eficiență și provocările sale interne, cum ar fi intensitatea confruntărilor politice în an hiper-electoral și dezechilibrele bugetare și disparitățile economice. Consolidarea instituțiilor democratice, asigurarea statului de drept și promovarea creșterii economice - repere indicate de partenerii externi și de Comisia Europeană - sunt esențiale pentru ca România să-și îndeplinească potențialul de lider regional.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp