„- Asta-i iapă calumea! A metale... vai ș-amar...” Lecția pe care mi-a administrat-o Unchiu Niculaie
N-am ratat ocazia să mă dau rotund că am o iapă grozavă... (Guliver Getty Images)
Citește mai multN-am ratat ocazia să mă dau rotund că am o iapă grozavă... (Guliver Getty Images)
Citește mai multAcum vreo săptămână, dimineața, un lup a ajuns între oi, la 2 m de mine. Câinii fuseseră plecați pe o urmă de vulpe. Lupul a luat o mială în gură dar nu a apucat s-o sfârtece. (Foto Guliver/Getty Images)
Citește mai mult„Dă-i la baba ceva să-ți dau leac să faci școală mare, domnu!” Am întors capul. Masivă, femeia ocupa întregul culoar. „Nu mai am niciun ban”. M-a privit fix în ochi, după care și-a coborât privirea și a oprit-o pe mijlocul meu. Mi-am imaginat, pentru o clipă, că-mi cere să fac sex cu ea. „Dă-m pachetu de țâgări!” (Foto: Guliver Getty Images)
Citește mai multN-a apucat să trăiască aceste vremuri înălțătoare, când un ministru al Agriculturii, în persoana lui Petre Daea, a găsit soluția pentru revigorarea industriei lânii. Statul urmează să achiziționeze lâna, urmând să facă 12 milioane de plăpumi pentru săraci. (Sursă foto: captură ProTV)
Citește mai multErau sterpele strungii din Muncel, cu nea Ionică Săliștean și nea Ion ăl Mic ciobani. Ion ăl Mic chema înainte. Tunau din Cibanu să îmbăieze oile căci mieii făcuseră râie. I-am salutat, atent la câini.
Citește mai multTremurând din toate încheieturile, Victor a scos din buzunarul interior al alendelonului o foaie de hârtie. I-a întins-o bunicului meu. (Inquam Photos/ George Călin)
Citește mai multÎntr-o vreme de bulibășeală politică, de dispute pe teme de buget etc., să vă povestesc cum am trecut printr-o întâmplare în care am fost nevoit să port negocieri dure pentru a păstra neatins bugetul de transhumanță al cioporului de oi.
Citește mai multMurise cu zâmbetul pe buze. Zâmbetul ăla sfida nu doar moartea, ci însăși viața. Cumva, o invidiam. Și aveam, permanent, în minte, rânjetul lui Iliescu, acel rânjet al morții care sfida viața. (Foto Guliver/Getty Images)
Citește mai multMircea Eliade justifică atitudinea resemnată ca soluție de supraviețuire a românului într-o lume în permanență ostilă. Căci nu este o resemnare pesimistă, ci o reevaluare a istoriei vitrege în termenii unui destin cosmic. Ca și cum românul, în loc să înfrunte istoria, ar trage un joint și s-ar refugia, astfel, într-o lume a fantasmelor.
Citește mai mult