Am fost acolo când Cristina Bălan a filmat Din generație în generație cu climatologii: dr. Bogdan Antonescu și cu drd. Andreea Tănase. Întreaga discuție ne-a bulversat pe toți – am intervenit cu întrebări și idei personale, încercând să înțelegem mai bine ce se întâmplă. Un lucru însă mi-a rămas cu adevărat în minte: sudul României resimte cel mai acut efectele schimbărilor climatice. Vorbim despre deșertificare, despre riscuri crescute de fenomene extreme, inclusiv tornade – vești care nu mai pot fi ignorate.
Totuși, pentru că la habits by Republica nu vrem să privim lumea doar prin prisma problemelor, am ales să ne concentrăm pe soluții. Pe lucrurile reale, verificabile, dincolo de conspirații sau zgomotul de pe TikTok. Și am pornit de la convingerea că, acolo unde există dificultăți, există și oameni buni care caută și găsesc răspunsuri.
Așa am aflat de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri din Dăbuleni. Înființată în 1959, cu misiunea aproape utopică de a „face nisipurile să rodească”, stațiunea a devenit în timp un reper național. De peste șase decenii, aici se testează, se aclimatizează și se creează soiuri de plante care pot supraviețui pe soluri nisipoase și în condiții de secetă. De la pepenii faimoși din Oltenia, până la culturi exotice precum kiwi sau curmalul chinezesc, institutul e dovada vie că știința și perseverența pot întoarce destinul unei regiuni.
De unde a pornit totul
Ca să aflăm mai multe am stat de vorbă Cu dr. ing. Aurelia Diaconu, directoarea stațiunii de peste 20 de ani.
„Zona de sud era, la momentul înființării stațiunii, una dintre cele mai sărace regiuni ale țării. Un relief de dune și interdune – aproape o sahară a României – cu vegetație spontană și foarte puține culturi”, povestește Aurelia Diaconu. „Când au ajuns primii cercetători aici, au identificat imediat factorii limitativi: lipsa apei, vântul care bate activ în peste 51% dintre zilele anului și un sol extrem de slab structurat. Dar, după decenii de experimente, am reușit să schimbăm radical peisajul. Proiectul Sadova–Corabia, sistemul de irigații început în anii ’70 și dezvoltat ulterior cu finanțare BIRD, a devenit o poveste internațională de succes. Robert McNamara, președintele Băncii Mondiale de la începutul anilor ’80, a spus atunci despre stațiunea de cercetare: Ați creat un paradis agricol într-un deșert!”
Clima se schimbă, iar regulile jocului odată cu ea
În ultimii 15 ani, clima s-a schimbat radical. Stațiunea analizează continuu datele climatice, iar concluziile sunt clare: temperaturi în creștere, precipitații în scădere, perioade consecutive extrem de lungi fără ploi, chiar și 80 de zile.
„Am avut perioade cu 60–80 de zile fără precipitații și temperaturi frecvente peste 35–38°C. În astfel de condiții se usucă până și cele mai rezistente plante”, spune Aurelia Diaconu. „Iar speciile clasice de livezi – piersic, cais, nectarin – nici măcar nu mai intră în repaus. Înflorirea lor e dată peste cap. Îi prinde înghețul din martie în floare și anul e compromis. De cinci ani nu mai avem producție la ele.”
Iar această realitate a forțat cercetătorii să regândească întreaga strategie pentru pomicultura sudului.
Noua eră: migdal, kaki, kiwi și curmalul chinezesc
„Nu mai putem cultiva piersic și cais pe nisipuri – clima nu ne mai dă voie”, afirmă directoarea. „Am luat-o de la zero și am început să testăm specii despre care nici nu credeam acum câțiva ani că ar putea exista aici.”
În colecție au intrat: migdal, asimina, măslin, arbuști rari, kiwi și baby kiwi, kaki și, mai ales, curmalul chinezesc (ziziphus jujuba) – o adevărată revelație.
„Curmalul este specia-vedetă. Rezistă la –40°C și continuă fotosinteza chiar și la 40°C. Intră în vegetație abia în mai, când toate pericolele au trecut. Pentru o zonă care se comportă aproape deșertic, e o soluție extraordinară”, explică Diaconu.
E o specie care nu doar supraviețuiește, ci prosperă. Înflorește timp de două luni – dacă primul val cade victimă caniculei, următoarele recuperează. Este o specie genială pentru sudul României. mai adaugă cercetătoarea.
Pepenii de Dăbuleni, arahidele, fasolița și cartoful dulce: identitatea unei regiuni
Brandul pepenilor rămâne puternic. Stațiunea a creat trei soiuri de pepeni verzi, un soi de pepene galben și chiar un soi local de dovleac de copt. Dar inovația merge mai departe.
„La noi s-a lucrat enorm la ameliorarea pepenilor și la tehnologii. Dar în ultimii ani am introdus și cartoful dulce, o specie cu potențial uriaș. La Dăbuleni poate ajunge la 60 de tone pe hectar, iar în mod obișnuit scoate 20 de tone fără probleme. E iubitor de căldură și rezistent la secetă.”
Arahidele – introduse în anii ’70 – sunt și ele un exemplu de cultură adaptată la condițiile dure ale solurilor nisipoase. La fel și fasolița, alternativa rezistentă la secetă pentru fasole și soia.
„Leguminoasele clasice nu mai leagă în ultimii ani din cauza umidității relative extrem de scăzute – polenul se usucă. De aceea căutăm specii care pot continua ciclul reproductiv chiar în clima aceasta aspră.”
Cercetarea, ca mod de a supraviețui
Dăbuleni nu mai este doar un centru de testare – este un punct strategic într-o Românie care se va confrunta tot mai des cu episoade de aridizare.
Stațiunea lucrează cu universități, cu Academia de Științe Agricole, cu fermieri din toată țara și cu proiecte care folosesc inteligența artificială pentru a simula zone cu potențial climatic.
„Trebuie să răspundem la condițiile actuale. Soluțiile sunt aici, în cercetare. Adaptabilitate, diversificare și tehnologii potrivite – asta ne salvează”, spune Aurelia Diaconu.
Povestea Stațiunii Dăbuleni este una de succes: dovada că nu doar problemele cresc, ci și capacitatea noastră de a găsi soluții.
„Aici am învățat că nisipul nu e doar un deșert, ci și un laborator viu, unde testăm viitorul agriculturii”, spune directoarea.
Într-o lume în care schimbările climatice pot părea copleșitoare, Dăbuleniul - denumit și Sahara de România - reușește să rodească datorită cercetării.
Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.