Otilia Mantelers

Pentru părinți, a vota este nu doar un drept și o datorie civică, ci și o responsabilitate față de copiii lor. Pentru că una din nevoile de bază ale copilului de la părintele său este aceea de grijă și protecție. Iar prin vot, părintele îndeplinește această nevoie a copilului, chiar dacă efectele nu se văd imediat. Este ca și cum protejez spațiul, creșterea copilului, spunând aceste valori da, aceste valori nu sunt bune pentru copilul meu. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Conflictele sunt importante. Sunt bune, sunt necesare. Cu toate astea, ne speriem de ele, fiindcă ne îndepărtează și ne deconectează. Iar lipsa de conxiune este cel mai dureros llucru din lume. Dacă înțelegem însă pentru ce ne luptăm în conflict, ne va ajuta mult. Foto: Profimedia

Azi vă propun să înțelegem acest conflict intern al procrastinării. Și vă ofer o structură de întrebări care am văzut că ajută mult clienții și pe apropiații mei la înțelegerea acestui comportament dureros. Foto: Profimedia

În exterior, nu există mișcare. În interior există însă foarte multă mișcare! Pentru că înăuntrul meu, enorm de multă energie psihică se consumă în a ține durerile sufletești sub control. În a ține conflicte interne sub control. O parte din mine decide să devină leneșă pentru a proteja o altă parte a mea traumatizată.

Între 10 și 15 ani aleg muzică cu versuri și ritm intens, cu agresivitate puternică. De ce? Pentru că și ei au înăbușit în ei sentimente grele când au fost mici și a trebuit să ne facă pe plac. Chiar dacă am făcut parenting blând cu mult DA, tot au reprimat furie, durere, strigăte. Fiindcă adesea, parenting-ul blând e un fel de a îmblânzi copilul. Foto - Getty Images

Voi povesti un scenariu des întâlnit, pentru a înțelege un pic mai bine dedesubturile și confuzia acestei situații clasice.

Mi se pare crucial să normalizăm sindromul impostorului, care este o percepție a noastră asupra noastră. Să înțelegem că 7-9 oameni din 10 îl au, nu doar noi. Este o percepție, o cogniție, care aduce cu sine emoții de rușine, teamă (adeseori groază sau teroare de a fi descoperit/ă) și care a apărut în psihicul nostru de când eram mici. (Foto: Getty Images)

Singurătatea acestei femei, numai ea și-o știe. Este cumplită singurătatea pe care o aduce cu sine abuzul sexual care ți se întâmplă. (Foto: Inquam Photos/ George Călin)

Este greu să fii singur la modul general, dar în luna februarie este de-a dreptul chinuitor. Fiindcă peste tot pe unde umbli, on și offline, ți se flutură în față luna iubirii, luna îndrăgostiților, cadouri, surprize, dovezi de iubire exprimate vizibil.

A se simți protejat e o dimensiune la care nu prea ne gândim când vine vorba de educația sexuală. Deci, pe lângă discuțiile despre sex, e nevoie să dezvoltăm latura de protecție a relației - cu cine las copilul? care sunt persoanele de încredere? Dacă îmi zice copilul ceva, îl cred? (Foto: Getty Images)