Ramona Pricop este specializată în Comunicare în cadrul facultății de Filosofie, UAIC, Iași. Pasionată de neuroștiințe, a căutat să decodifice semnalele care duc către un nou înțeles al îngrijirii creierului în era digitală. Integrarea senzorială, abordările din zona neuromișcării în care este în curs de formare și experiența în adicțiile la tehnologie din ultimii 12 ani sunt ariile cuprinse în serviciile de consultanță și terapie pentru copii, adolescenți ș adulți pe care le oferă în cadrul conceptului Dezvoltare pentru Viață.
Are credința că viitorul poate fi promițător atât timp cât facem lumină în ceea ce ne definește ca oameni și disciplină în ceea ce avem a păstra din cele pe care tindem să uităm că le pierdem.
Cea mai importantă frază după exit-poll-uri: trebuie să adresăm plângerile oamenilor! Repetată apăsat de către un comentator, care a înțeles că în spatele cifrelor seci și a tabelelor sunt oameni! Cu nevoi, cu temeri, cu frustrări de oameni corecți, oameni muncitori, a căror probleme pur și simplu nu au fost pe radarul politicienilor, ca și cum n-ar fi existat! Foto: Inquam Photos/ Cornel Putan
Citește mai mult
„Lucrez oră de oră, cot la cot cu elevii mei. La vârsta mea, eu pot să duc un efort minim, dar ei nu pot. La început am considerat că nu au chef, că nu le place, că se plictisesc, că nu vor să depună efort. Acum, după efectuarea testului, realizez că ei, de fapt, efectiv nu au putere, căci intră în stare de oboseală foarte repede”, spune profesoara.
Citește mai mult
După ce s-a întors de pe-o parte pe alta și a măcinat în gol gândurile mai negre ca noaptea, a căutat a doua zi prin cele mai ascunse cârciumi ale orașului, unde urechea i-a fost singurul ghid și translator. „În cea mai nenorocită cârciumă", după cum spun sursele, a găsit un bătrân lăutar, un tătar. Foto: Wikipedia
Citește mai mult
Stima de sine construită prin vorbe se năruie ca un castel de nisip la contactul cu realitatea, căci degeaba eşti bun şi mare lider doar în capul tău dacă povestea frumoasă despre tine nu stă în picioare în fața încercărilor pe care le aduce viaţa mare. Foto: Jane Rubtsova/ Panthermedia/ Profimedia
Citește mai mult
Rețelele de socializare, prin prisma lipsei contactului vizual cu persoana din realitate, favorizează exprimarea licențioasă: dăm drumul cuvintelor, furiilor, chiar jignirilor la liber, fără opreliști. În fapt, și este dovedit științific, foarte mulți dintre cei care fac un comentariu direct la persoana fetiței lui Cătălin Măruță pe rețele, nu i-ar spune copilului nimic în față. Foto - Facebook Cătălin Măruță
Citește mai mult
Când va fi clar cât îi va costa că n-au știut, adică n-am putut să ne oprim și să ne întrebăm ce înseamnă că device-urile la care au avut acces încă de mici le dădeau și dau acces către o lume ce prin rețele sociale, aplicații și jocuri, încearcă să-i vâneze cu capcana dopaminei. Foto: Giuseppe Lombardo/ Alamy/ Profimedia
Citește mai mult
Ascultând oamenii înţelegi vremurile şi realitatea aşa cum este ea. Bucăţică cu bucăţică, fiecare om aduce în felul său o piesă din puzzle-ul în care suntem prinşi, chit că este auzit sau nu, că primeşte o portavoce sau un “mute” pentru ceea ce adună înăuntrul său. Foto - Inquam Photos/ George Călin
Citește mai mult
Nu, într-un oraș ca București nu lași niciodată un adolescent de 14 ani singur acasă sub pretextul că așa este acum, nu mai vor tinerii în concediu cu părinții. Orașele mari nu sunt străine de posibilități nelimitate de distracție, de droguri, de tot felul de situații foarte tentante pentru mintea lor fragilă, care nu poate încă să calculeze toate riscurile la care se pot expune. Foto - Inquam Photos/ George Călin
Citește mai mult
Cine sunt cei datorită cărora șandramaua nu se dărâmă cu totul? Care se implică, care fac lucruri deși, aparent, nu e treaba lor? Care mai țin lucrurile laolaltă, în ciuda a ceea ce vrea cu dinadinsul să dezintegreze?
Citește mai mult
De cum am văzut-o, am știut: nu, nu tăia pentru prima oară ceapă! Controlul cuțitului, siguranța mișcărilor, precizia tăieturii îmi spuneau că la cei 8 anișori acea fetiță pregătise deja masa de prânz de multe ori. Cea mică, de 6 ani, bătea cu furculița amestecul pentru o omletă. Mânuță de copil, cu stângăciile inerente, dar clar nu de începătoare. Foto - Profimedia
Citește mai mult