Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Viață de orfan. Despre iadul de pe pământ, sau la câte suntem noi primii în Europa

orfan - PATRICK LANDMANN / Sciencephoto / Profimedia

Foto Patrick Landmann / Sciencephoto / Profimedia

De 22 de ani sunt martor direct al ororilor pe care instituționalizarea le produce asupra copiilor orfani și o spun fără vreo urmă de echivoc: instituționalizarea e o formă de teroare de stat asupra copiilor orfani, sau separați de părinți. Mulți dintre acești copii vorbesc de absența afecțiunii, a atașamentului, de durerea pricinuită de realitatea că nu reprezintă mare lucru pentru nimeni. De lipsa sentimentului de identitate. Nu au o istorie a lor și, de foarte multe ori, nu au nici măcar niște poze: nu știu cum arătau când au fost mici. Le lipsesc reperele mentale, pe baza cărora să își creeze un parcurs personal, ca oameni. De aici, dezorientarea ulterioară, ca adulți. Nu au sentimentul valorii de sine și nici vreo urmă de încredere în ei. Și așa, capătă convingerea că vor eșua și că ratarea e doar o chestiune de timp.

Uneori, viața te aduce într-o cămașă de forță. Te trezești printre oameni, străin și singur. De ziua orfanilor, suntem pe locul întâi în Europa la rata mortalității infantile și la traficul de ființe umane. Lipsa de afecţiune din timpul copilăriei are consecinţe dramatice și cauzează leziuni permanente ale creierului.

Copiii care cresc într-un mediu instituțional, vitregiți de dragoste, atenţie şi îngrijire familială, se confruntă ulterior cu o suită de traume aproape insurmontabile, care încep cu inadaptare, anxietate şi depresie. Leziunile cerebrale traumatice suferite în timpul instituționalizării din copilărie - rămân pe viaţă. Neuroplasticitatea - capacitatea de adaptare a creierului, prin care funcţiile anumitor părţi ale creierului care au suferit leziuni pot fi preluate ulterior de alte zone ale creierului - nu se formează şi nici nu se dezvoltă ulterior, la orfanii instituționalizați. Instituționalizarea e un drum cu sens unic, spre traumă. Lipsa de interacțiune duce la atrofierea legăturilor neuronale. Copilul lipsit de atenția constantă a unui adult semnificativ ajunge să sufere de sindromul toxic de stres, care are ca efect lipsa dezvoltării unor zone din creier.

Unul din trei copii supraviețuiesc în sărăcie în țara noastră. În cifre absolute, din cei 4,1 milioane de copii din țara noastră, aproape 1,4 milioane își duc viețile în sărăcie. Din nou, ceva la care suntem primii în Uniunea Europeană. Cercetările demonstrează că fiecare lună de zile petrecută într-un orfelinat e asociată cu o scădere cu trei centimetri cubi a volumului total al creierului copiilor instituționalizați. Abuzurile există printr-o diversitate de manifestări, de la  violențe fizice și psihice aplicate copiilor, până la traficul de ființe umane. Instituționalizați, copiii se pierd în mulțime. Nimic nu-i face să fie diferiți unii de alții. Ei simt asta în cel mai direct și dureros mod, cu impact distructiv asupra dezvoltării personalității lor, condițiile din orfelinate conducându-i spre eșec, după ce părăsesc instituțiile.

Între timp, suntem pe locul întâi în Europa și la numărul de mame minore. Ca și la numărul de copii dispăruți. Lipsa de afecțiune duce, de multe ori, la probleme de comportament, la comportament dificil și provocator, la auto și hetero-agresivitate.

Suntem în topul Uniunii Europene, în privința riscului de sărăcie și excluziune socială, cu o treime din populația țării. Poate e bine să vorbim iar în cifre absolute: 6,5 milioane de oameni din țara noastră sunt în risc de excluziune socială. Și unul din doi români crede că violul poate fi justificat, într-o perioadă în care, în România, există mai multe clanuri interlope decât oricând.

Ce înseamnă statisticile astea? Înseamnă orfani, trafic de persoane și violență fizică aplicată copiilor. Câteva dintre consecințele instituționalizării copiilor asupra dezvoltării lor fizice sunt sănătatea precară, atrofierea creierului și a mușchilor. Sau, întârzieri în dezvoltarea emoțională, precum tendințe autiste, auto-stimulare (legănat și auto-agresivitate), afecțiune nediscriminatorie, incapacitatea de a distinge între contactul fizic sănătos și cel nesănătos. Și întârzieri în dezvoltarea intelectuală. Toate, cumulat, duc la un nivel scăzut al stimei de sine, la identitate fragmentată și incapacitate de adaptare la viața în societate, o dată deveniți adulți.

Și așa, ca să știm: mai avem aproape 150 de centre de plasament, cum li se spune frumos. Cu aproape 5.000 de copii în ele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult