Foto: Inquam Photos / George Călin
Bac 2024. Subiectele la Matematică și Istorie. Absolvenții de liceu au susținut azi proba obligatorie a profilului din cadrul examenului de Bacalaureat 2024 - Matematică sau Istorie. Primele poze cu subiectele la Istorie la au fost publicate pe StirileProtv, la circa 30 de minute după 9.00, ora de începere a probei, după cum notează HotNews.ro.
Subiectele la Istorie, Bac 2024/ sursa StirileProtv
La subiectul al III-lea, absolvenții au avut de scris un eseu de două pagini despre România postbelică.
Subiectele la Matematică
Bac 2024. Subiectele la Matematică și Istorie. Și subiectele de Matematică de la examenul de bacalaureat 2024 au apărut pe internet la scurt timp după începerea examenului, la fel ca și la proba de Limba română și cea de Istorie.
Pe fotografiile publicate de StirileProtv cineva a încercat să șteargă numele centrului de examen, însă se poate observa că pe foi scrie „Constanța”, notează edupedu.ro.
Subiectele la Matematică, filiera tehnologică, publicate de StirileProTV
Subiectele de la proba de Matematică, specializarea Științe ale Naturii, au fost publicate de ȘtirileProTV:
Subiectele pentru specializarea Matematică-Informatică au fost publicate, după terminarea probei, de Edupedu.ro:
Subiectele și baremele vor fi publicate de Ministerul Educației la ora 15:00 pe subiecte.edu.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Să fie oare vina elevului sau vina sistemului? Evident, a sistemului. Programele școlare sunt făcute de persoane diverse, care vor fiecare să-și includă conținuturile preferate. Și, ca să nu iasă cu supărare, sunt incluse cam toate. Rezultatul e atât o programă umflată, dar și BAZE ÎMPINSE SPRE O VÂRSTĂ LA CARE NU POT FI ASIMILATE. Tot ce constituie bază în matematică este dat, în învățământul românesc, pe o treaptă prea fragedă. Prin urmare întreg sistemul este clădit pe nisipuri mișcătoare.
Sistemele performante se bazează pe studii, și aici avem o întreagă discuție. Este sistemul finlandez mai bun decât cel britanic? Dacă sistemul finlandez este cel mai bun, atunci de ce nu este adoptat și în Germania sau Elveția?
Răspunsul este simplu: performanța unui sistem este dată de PRINCIPIILE SALE, iar aceste principii TREBUIE SĂ FIE VALIDATE ȘTIINȚIFIC, adică să aibă la bază studii psihopedagogice intense. Aceste studii îți vor arăta dacă ceea ce împrumuți funcționează sau nu, dacă se potrivește sau nu cu cei ai acum.
Problema învățământului românesc este că NU SE BAZEAZĂ PE STUDII DE SPECIALITATE. Programele nu au atașate aceste studii; nu există nicăieri o bibliografie care să demonstreze că ceea ce apare în programă funcționează pe un anumit prag de vârstă, pe o anumită particularitate a elevilor sau chiar pe anumite particularități specifice poporului din care facem parte.
REPET: ACESTE STUDII NU EXISTĂ.
Nu există pentru că preocuparea principală nu este elevul, ci programa în sine. Educația românească își face din materii idoli, cărora elevul trebuie să li se supună. Patul lui Procust: nu fasonăm materia după interesul elevului, fasonăm elevul după iteresul materiei. Educația românească e un storcător de fructe: se ia un kilogram de elevi, se bagă la presă, se stoarce și se obțin 500g de concentrat. Restul se aruncă la coș.
Ideea nu este să copiezi un sistem sau altul, ci să vezi ce principii și studii de specialitate stau la baza acelui sistem. Să verfici prin programe pilot și prin studii de specialitate, iar apoi să implemntezi.
Problema de bază a decidenților este cum să nu zguduie barca. Cum să nu scadă acele 18 ore de catedră, cum să conserve numirile politice etc. Școala românească este făcută pentru profesori, nu pentru elevi.