Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Bacalaureatul, o formă fără fond. Vânătoarea după note mari în calvarul examenului „maturității”

Bacalaureat - rezultate - Foto Inquam Photos / Bogdan Dănescu)

Foto: Inquam Photos

Singura certitudine pe care o avem despre Bacalaureat în ultimii ani este că are loc. În ce mod, sub ce formă, ce îmbunătățiri se aduc, ce progrese s-au făcut – toate rămân întrebări la care mai-marii dau din umeri, asigurându-ne, ca departamentul de PR al unei companii, că se fac eforturi constante pentru a crește calitatea.

Care este problema BAC-ului?

Nu există perfecțiune, n-are sens să o căutăm, nici s-o pretindem. Problema variantei actuale de Bacalaureat este că încă bate monedă pe ceva ce nu se mai întâmplă de vreme bună în România: lectura.

Știu că există mulți tineri care devorează cărți și mă bucură enorm asta. Pe de altă parte, avem și tabăra celor care nu deschid cărți sau, mai bine zis, nu pe cele din materia pentru BAC. De ce? 

Trăim o schimbare aproape zilnică

Lăsăm deoparte pandemia, războiul, digitalizarea forțată a profesorilor. Dacă tragem linie, vedem că istoria a fost rescrisă sub ochii noștri, într-un termen foarte scurt. Internetul, smartphone-urile și toate platformele digitale au schimbat cursul educațional.

BAC-ul vine sub aceeași formă ca atunci când făceam fotografii cu aparate foto și le scoteam de pe card, cu aceiași autori canonici în timp ce mulți scriitori buni au fost lansați. Nu sunt luați în seamă, nu sunt repere „culturale”.

Fără să ne dăm seama, sărim peste acestea și ajungem în punctul în care conștientizăm că ar fi trebuit să le luăm în calcul, altfel suntem depășiți. Și suntem deja.

Nu se pune nimeni la masa de discuții

Ne dorim o țară „ca afară”, ambalăm educația într-o poleială demnă de „magna cum laude”, dar nimeni nu face nimic pentru ca crește calitatea sistemului de învățământ.

Eu, ca profesor, am implementat engleza intuitivă, povestesc în engleză despre cei mai mari compozitori ai lumii, deși uneori nici nu face obiectul lecției. Pur și simplu ascultăm Mozart, spre exemplu, iar cei mici vor să afle mai multe. Asta fac eu și sunt mulți alți profesori care aduc ceva diferit în educație, dar suntem în cantitate insuficientă. Plus că nu suntem noi decidenții.

BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev

Atât timp cât „toceala” este cheia unei note maxime iar logica lipsește deseori, cum să reflecte acest examen capacitatea unui elev? Cum ar putea? Care este retenția de informație, ce își aduc aminte elevii după câțiva ani de la BAC? Cu ce au rămas bun?

Firește că rămân cu ce au făcut la clasă, căci sunt numeroși profesori care lucrează pe două fronturi: a ajuta în mod real un tânăr să evolueze și să îl pregătească pentru BAC. Nu ar trebui să meargă mână-n mână?

Nu se va schimba nimic prea curând

Orice construiești pe un fond șubred nu e trainic. Nu putem pleca de la actualul sistem și să migrăm către metode inovative. Și aceste metode au nevoie de un timp de „digestie”, de implementare, de testare. Este frustrant doar să vezi că nu se fac pași înainte, nici înapoi. Pur și simplu stăm pe loc, iar ultimele trenuri deja pleacă.

Cu ce te ajută în mod real examenul de Bacalaureat?

Concret, te ajută să intri la o facultate bună sau nu, să scapi de taxa de școlarizare de la facultate și, nu știu, să-ți exersezi memoria.

Picătură cu picătură se face ocean, cred în puterea exemplului. Dar exemplul ori cazurile singulare vor rămâne astfel. A lupta cu un sistem îmi sună greu.

Tinerii ar trebui încurajați să citească de plăcere, nu de nevoie, ar trebui să știe să creeze și ei, la rândul lor, nu doar să redea părerile altora. Avem multe comori, dar, ca de obicei, le risipim, exact ca-ntr-o comedie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marina check icon
    Articolul pare să se refere doar la proba de limba română. Găsesc exagerată afirmația "BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev". Nici chiar la limba română nu vorbim doar despre memorat. Ultimul subiect, cel legat de o operă literară studiată, solicită, din păcate, memoria și atât. Pentru că elevii nu citesc operele respective, doar învață comentariile. Puțini elevi se încumetă să comenteze ei înșiși. Aceeași structură la istorie. Celelalte subiecte, însă, nu au treabă cu memorarea. Probele de matematică, fizică, informatică, științele în general necesită inteligență, logică.
    "Calvarul examenului maturității" este o mare exagerare. Dacă un asemenea examen, de nivel cel mult mediu, este un calvar....

    • Like 0
  • Nume check icon
    Pai nu mai stim ce sa credem. Vrem competitie intre elevi, peformanta, cine este primul, cine este utimul, ce trebuie sa fac ultimul sa devina primul sau vrem ca toate lumea sa se simta bine, sa nu cream problem emotionale copiilor, sa nu le spunem nu sau nu este voie sau nu se poate cand este cazul.
    • Like 1


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult