Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bacalaureatul, o formă fără fond. Vânătoarea după note mari în calvarul examenului „maturității”

Bacalaureat - rezultate - Foto Inquam Photos / Bogdan Dănescu)

Foto: Inquam Photos

Singura certitudine pe care o avem despre Bacalaureat în ultimii ani este că are loc. În ce mod, sub ce formă, ce îmbunătățiri se aduc, ce progrese s-au făcut – toate rămân întrebări la care mai-marii dau din umeri, asigurându-ne, ca departamentul de PR al unei companii, că se fac eforturi constante pentru a crește calitatea.

Care este problema BAC-ului?

Nu există perfecțiune, n-are sens să o căutăm, nici s-o pretindem. Problema variantei actuale de Bacalaureat este că încă bate monedă pe ceva ce nu se mai întâmplă de vreme bună în România: lectura.

Știu că există mulți tineri care devorează cărți și mă bucură enorm asta. Pe de altă parte, avem și tabăra celor care nu deschid cărți sau, mai bine zis, nu pe cele din materia pentru BAC. De ce? 

Trăim o schimbare aproape zilnică

Lăsăm deoparte pandemia, războiul, digitalizarea forțată a profesorilor. Dacă tragem linie, vedem că istoria a fost rescrisă sub ochii noștri, într-un termen foarte scurt. Internetul, smartphone-urile și toate platformele digitale au schimbat cursul educațional.

BAC-ul vine sub aceeași formă ca atunci când făceam fotografii cu aparate foto și le scoteam de pe card, cu aceiași autori canonici în timp ce mulți scriitori buni au fost lansați. Nu sunt luați în seamă, nu sunt repere „culturale”.

Fără să ne dăm seama, sărim peste acestea și ajungem în punctul în care conștientizăm că ar fi trebuit să le luăm în calcul, altfel suntem depășiți. Și suntem deja.

Nu se pune nimeni la masa de discuții

Ne dorim o țară „ca afară”, ambalăm educația într-o poleială demnă de „magna cum laude”, dar nimeni nu face nimic pentru ca crește calitatea sistemului de învățământ.

Eu, ca profesor, am implementat engleza intuitivă, povestesc în engleză despre cei mai mari compozitori ai lumii, deși uneori nici nu face obiectul lecției. Pur și simplu ascultăm Mozart, spre exemplu, iar cei mici vor să afle mai multe. Asta fac eu și sunt mulți alți profesori care aduc ceva diferit în educație, dar suntem în cantitate insuficientă. Plus că nu suntem noi decidenții.

BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev

Atât timp cât „toceala” este cheia unei note maxime iar logica lipsește deseori, cum să reflecte acest examen capacitatea unui elev? Cum ar putea? Care este retenția de informație, ce își aduc aminte elevii după câțiva ani de la BAC? Cu ce au rămas bun?

Firește că rămân cu ce au făcut la clasă, căci sunt numeroși profesori care lucrează pe două fronturi: a ajuta în mod real un tânăr să evolueze și să îl pregătească pentru BAC. Nu ar trebui să meargă mână-n mână?

Nu se va schimba nimic prea curând

Orice construiești pe un fond șubred nu e trainic. Nu putem pleca de la actualul sistem și să migrăm către metode inovative. Și aceste metode au nevoie de un timp de „digestie”, de implementare, de testare. Este frustrant doar să vezi că nu se fac pași înainte, nici înapoi. Pur și simplu stăm pe loc, iar ultimele trenuri deja pleacă.

Cu ce te ajută în mod real examenul de Bacalaureat?

Concret, te ajută să intri la o facultate bună sau nu, să scapi de taxa de școlarizare de la facultate și, nu știu, să-ți exersezi memoria.

Picătură cu picătură se face ocean, cred în puterea exemplului. Dar exemplul ori cazurile singulare vor rămâne astfel. A lupta cu un sistem îmi sună greu.

Tinerii ar trebui încurajați să citească de plăcere, nu de nevoie, ar trebui să știe să creeze și ei, la rândul lor, nu doar să redea părerile altora. Avem multe comori, dar, ca de obicei, le risipim, exact ca-ntr-o comedie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marina check icon
    Articolul pare să se refere doar la proba de limba română. Găsesc exagerată afirmația "BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev". Nici chiar la limba română nu vorbim doar despre memorat. Ultimul subiect, cel legat de o operă literară studiată, solicită, din păcate, memoria și atât. Pentru că elevii nu citesc operele respective, doar învață comentariile. Puțini elevi se încumetă să comenteze ei înșiși. Aceeași structură la istorie. Celelalte subiecte, însă, nu au treabă cu memorarea. Probele de matematică, fizică, informatică, științele în general necesită inteligență, logică.
    "Calvarul examenului maturității" este o mare exagerare. Dacă un asemenea examen, de nivel cel mult mediu, este un calvar....

    • Like 0
  • Nume check icon
    Pai nu mai stim ce sa credem. Vrem competitie intre elevi, peformanta, cine este primul, cine este utimul, ce trebuie sa fac ultimul sa devina primul sau vrem ca toate lumea sa se simta bine, sa nu cream problem emotionale copiilor, sa nu le spunem nu sau nu este voie sau nu se poate cand este cazul.
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult