Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bacalaureatul, o formă fără fond. Vânătoarea după note mari în calvarul examenului „maturității”

Bacalaureat - rezultate - Foto Inquam Photos / Bogdan Dănescu)

Foto: Inquam Photos

Singura certitudine pe care o avem despre Bacalaureat în ultimii ani este că are loc. În ce mod, sub ce formă, ce îmbunătățiri se aduc, ce progrese s-au făcut – toate rămân întrebări la care mai-marii dau din umeri, asigurându-ne, ca departamentul de PR al unei companii, că se fac eforturi constante pentru a crește calitatea.

Care este problema BAC-ului?

Nu există perfecțiune, n-are sens să o căutăm, nici s-o pretindem. Problema variantei actuale de Bacalaureat este că încă bate monedă pe ceva ce nu se mai întâmplă de vreme bună în România: lectura.

Știu că există mulți tineri care devorează cărți și mă bucură enorm asta. Pe de altă parte, avem și tabăra celor care nu deschid cărți sau, mai bine zis, nu pe cele din materia pentru BAC. De ce? 

Trăim o schimbare aproape zilnică

Lăsăm deoparte pandemia, războiul, digitalizarea forțată a profesorilor. Dacă tragem linie, vedem că istoria a fost rescrisă sub ochii noștri, într-un termen foarte scurt. Internetul, smartphone-urile și toate platformele digitale au schimbat cursul educațional.

BAC-ul vine sub aceeași formă ca atunci când făceam fotografii cu aparate foto și le scoteam de pe card, cu aceiași autori canonici în timp ce mulți scriitori buni au fost lansați. Nu sunt luați în seamă, nu sunt repere „culturale”.

Fără să ne dăm seama, sărim peste acestea și ajungem în punctul în care conștientizăm că ar fi trebuit să le luăm în calcul, altfel suntem depășiți. Și suntem deja.

Nu se pune nimeni la masa de discuții

Ne dorim o țară „ca afară”, ambalăm educația într-o poleială demnă de „magna cum laude”, dar nimeni nu face nimic pentru ca crește calitatea sistemului de învățământ.

Eu, ca profesor, am implementat engleza intuitivă, povestesc în engleză despre cei mai mari compozitori ai lumii, deși uneori nici nu face obiectul lecției. Pur și simplu ascultăm Mozart, spre exemplu, iar cei mici vor să afle mai multe. Asta fac eu și sunt mulți alți profesori care aduc ceva diferit în educație, dar suntem în cantitate insuficientă. Plus că nu suntem noi decidenții.

BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev

Atât timp cât „toceala” este cheia unei note maxime iar logica lipsește deseori, cum să reflecte acest examen capacitatea unui elev? Cum ar putea? Care este retenția de informație, ce își aduc aminte elevii după câțiva ani de la BAC? Cu ce au rămas bun?

Firește că rămân cu ce au făcut la clasă, căci sunt numeroși profesori care lucrează pe două fronturi: a ajuta în mod real un tânăr să evolueze și să îl pregătească pentru BAC. Nu ar trebui să meargă mână-n mână?

Nu se va schimba nimic prea curând

Orice construiești pe un fond șubred nu e trainic. Nu putem pleca de la actualul sistem și să migrăm către metode inovative. Și aceste metode au nevoie de un timp de „digestie”, de implementare, de testare. Este frustrant doar să vezi că nu se fac pași înainte, nici înapoi. Pur și simplu stăm pe loc, iar ultimele trenuri deja pleacă.

Cu ce te ajută în mod real examenul de Bacalaureat?

Concret, te ajută să intri la o facultate bună sau nu, să scapi de taxa de școlarizare de la facultate și, nu știu, să-ți exersezi memoria.

Picătură cu picătură se face ocean, cred în puterea exemplului. Dar exemplul ori cazurile singulare vor rămâne astfel. A lupta cu un sistem îmi sună greu.

Tinerii ar trebui încurajați să citească de plăcere, nu de nevoie, ar trebui să știe să creeze și ei, la rândul lor, nu doar să redea părerile altora. Avem multe comori, dar, ca de obicei, le risipim, exact ca-ntr-o comedie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Marina check icon
    Articolul pare să se refere doar la proba de limba română. Găsesc exagerată afirmația "BAC-ul nu reflectă inteligența unui elev". Nici chiar la limba română nu vorbim doar despre memorat. Ultimul subiect, cel legat de o operă literară studiată, solicită, din păcate, memoria și atât. Pentru că elevii nu citesc operele respective, doar învață comentariile. Puțini elevi se încumetă să comenteze ei înșiși. Aceeași structură la istorie. Celelalte subiecte, însă, nu au treabă cu memorarea. Probele de matematică, fizică, informatică, științele în general necesită inteligență, logică.
    "Calvarul examenului maturității" este o mare exagerare. Dacă un asemenea examen, de nivel cel mult mediu, este un calvar....

    • Like 0
  • Nume check icon
    Pai nu mai stim ce sa credem. Vrem competitie intre elevi, peformanta, cine este primul, cine este utimul, ce trebuie sa fac ultimul sa devina primul sau vrem ca toate lumea sa se simta bine, sa nu cream problem emotionale copiilor, sa nu le spunem nu sau nu este voie sau nu se poate cand este cazul.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult