Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bardcore, noul stil de muzică veche, potrivit pentru cheful intim din pandemie: ascultă câteva truba-hituri interpretate ca-n Evul Mediu

Bard - getty Images

Foto: Getty Images

Când cineva aude de cover-uri, ar putea spune fără entuziasm că sunt vechi de când lumea. Și nici nu știe câtă dreptate ar avea, mai ales că, prin 2019-2020, a apărut o nouă nișă: cover-urile medievale. Adică piese din zilele noastre, cântate în stilul barzilor din Evul Mediu.

Și nu sunt puține la număr. Unii poate vor să se simtă electric de norocoși că au descoperit un sound nou, coincidență care ne îndreaptă către prima recomandare: Daft Punk- Get Lucky. Altora poate le este dor de vremurile bune din anii `90 (1990, nu 1490) și vor să scoată bestia de discotecă din ei, drept care pot să strige cât mai tare “Gimmie Gimmie”, dar pe ritmuri de trubadur fan Abba. Iar dacă nu este suficient până acum, cu siguranță oricine poate ajunge cu barzii atât în Gangsta’s Paradise, dar și în Nirvana. Practic, cel mai important este să nu se piardă din vedere Luminile Orbitoare ale trupei The Weeknd pentru a ajunge în Bardoteca de Aur!

Aceste reinterpretări medievale sunt atât de credibile, încât o singură redare The Unforgiven- Metallica, varianta de Bardotecă, aduce aminte oricui de plecările cu prietenii prin Cruciade, iar Lana Del Rey cu Summertime Sadness este mai mult ca sigur unul dintre hiturile Epidemiei de Dans din 1518. 

Genul de muzică se numește bardcore și presupune reinterpretarea unei varietăți de melodii cu instrumentele și tehnicile specifice cântăreților medievali. Asta înseamnă că, pe lângă instrumentele moderne, de cele mai multe ori este eliminată și partea vocală.

Cu toate că exista și înainte de pandemie, izolarea care a reamintit de un han mult prea înghesuit a făcut bardcore să devină aproape mainstream în nișa genurilor de nișă, piesele ajungând să aibă milioane de vizualizări. 

Iar în ceea ce îi privește pe rapsozi, de la Hildegard von Blingin' și până la Algal the Bard, au adunat până acum 1.665.000 de urmăritori.

Bardcore-ul este ca un trip instrumental: câteva Truba-hituri în mixul pentru cheful intim de pandemie, din apartamentul românului (el și încă doi prieteni pe Zoom) și banalul pahar se transformă într-un corn de bour plin de mied.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult