Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bianca Alexandra Spînu, rezidentul întors ca salvator la spitalul unde a fost pacient: „Educația medicală trebuie să înceapă din școli. Sunt foarte mulți copii care nu știu cum să se spele corect pe mâini și pe dinți”

Bianca Alexandra Spinu - FB

Foto Facebook/Bianca Alexandra

Bianca Alexandra Spînu are 28 de ani și este medic rezident Radiologie și Imagistică medicală la Spitalul de Neurochirurgie din Iași. O determinare soră cu mania a ajutat-o pe Bianca să transforme cea mai mare stavilă din viața sa într-un motiv de reușită.

Avea 19 ani când a fost rănită într-un accident de circulație. Și-a pierdut abilitatea de a mai merge. Era studentă în anul I la Universitatea de Medicină și Farmacie.

„Am avut o discuție cu mama, pe targă, foarte aproape de momentul accidentului, și am întrebat-o ce voi face eu cu facultatea. Și mama mi-a spus: nu-ți face griji, vom face tot ceea ce visezi. Asta m-a impulsionat”, a povestit medicul rezident.

Inițial părinții i-au propus să încerce să facă o facultate la distanță, ceva mai puțin solicitant fizic, dar Bianca nu a acceptat. Ori face medicina, ori nu mai face nimic.

Dependentă de un scaun rulant și inevitabil de o persoană, pentru că multe dintre clădirile din România nu sunt accesibilizate pentru utilizatorii de scaun rulant, Bianca a început lupta. Trebuia să termine ceea ce începuse. Nu și-a imaginat că va fi un drum greu. După șase luni de recuperare în care a stat prin toate spitalele din Iași – neurochirurgie, recuperare, boli infecțioase - s-a reîntors la facultate.  

„Familia m-a susținut deplin. Asta a fost o adevărată binecuvântare. Mama a mers cu mine la facultate zi de zi, tata și sora mea au rămas la Vaslui, unde tata a trebuit să muncească pentru a ne susține pe toți”, povestește tânăra rezidentă, care din 2016 face și volutariat la Asociația Națională pentru Sprijinirea Victimelor și Prevenirea Accidentelor Rutiere. Merge în școli și licee și povestește cum i s-a schimbat viața.

Foto Facebook /Asociatia Nationala a Victimelor si Prevenirea Accidentelor Rutiere

A vrut să demonstreze că este un om puternic, un om complet, nu doar o persoană asistată social.

Nu de puține ori a avut de înfruntat și momente dificile.

„Era o perioadă în care eram întrebată de ce am ales medicina, ce cred eu că o să fac cu medicina în situația mea, ce specialitate voi alege, cum mă voi integra eu în colectivul de medici, cum cred eu că mă va privi pacientul”. „Vreau să vedeți abilități, nu dizabilități” a fost răspunsul medicului rezident, care a încercat, în cazul unui proiect fotografic, să transmită tot ceea ce simțea în momentul respectiv.

Salvator la spitalul unde ajunsese ca victimă

La Spitalul de Neurochirurgie din Iași, unde ajunsese ca victimă la vârsta de nici 20 de ani, Bianca s-a întors acum ca salvator.

„Am avut o surpriză extraordinar de plăcută, pentru că în colectivul în care am intrat - eu fac rezidențiatul sub coordonarea dnei profesor universitar dr Danisia Haba- am fost extraordinar de ușor integrată. Colegii niciodată nu m-au privit cu milă sau compasiune. M-au privit ca pe egala lor, m-au privit cu respect. Niciodată nu am fost dată la o parte. M-am simțit exact ca într-o familie, iar lucrul acesta este de apreciat”, vede dr Bianca Alexandra Spînu care spune că vrea să fie „un medic bun, un om bun”.

„La început, pacienții îmi făceau ei mie anamneza”

La stagiile pe care le face în spital a început să își dea seama cum trebuie să vorbească cu pacientul, astfel încât problema lui să fie expusă mai repede decât problema ei.

„Neștiind cum să abordez situația, la început, de multe ori pacienții îmi făceau ei mie anamneza în loc să le-o fac eu lor. Acum am învățat cum să vorbesc cu ei, astfel încât să fie problema lor ceea ce contează, nu situația mea”, zâmbește Bianca.

A învățat că pacientul trebuie tratat cu respect. „Cel puțin în situatia mea pacientul mereu va fi dumneavoastră, și întotdeauna va fi un mulțumesc și vă rog. Așa mi se pare normal și așa aș vrea și eu să fiu tratată, la rândul meu”

Pe când era studentă au existat și situații în care a fost refuzată de pacienți care nu au vrut ca ea să discute cu ei sau să le recolteze probe biologice. De când e rezidentă nu a mai avut astfel de probleme.

Educația medicală să înceapă din școli. „Sunt foarte mulți copii care nu știu cum să se spele corect pe mâini, nu știu cum să se spele corect pe dinți”

Medicul rezident consideră că suntem o societate în care educația medicală este deficitară, iar asta pornește de undeva de la vârsta copilăriei. „Sunt foarte mulți copii care nu știu cum să se spele corect pe mâini, nu știu cum să se spele corect pe dinți, nu știu cum să tușească. Ar trebui ca puțină educație medicală să înceapă de la vârsta copilăriei, să continue cu adolescența și poate și cu momentul în care devenim părinți, pentru că sunt foarte multe discuții în ce privește vaccinarea, în ce privește alăptarea, diversificarea. Cred că ar fi benefic să existe niște cursuri de educație medicală în perioada școlară și măcar câteva informații să le ofere viitoarei mame obstetricianul, despre ce înseamnă îngriirea copilului, viitorul societății”.

Foto SoultoSoul Photography Iasimage Art

Biancăi i-ar plăcea ca în sistemul medical românesc să existe programe de screening mai bine construite și mai bine respectate. Sunt foarte multe boli care ar putea fi prevenite prin screening. În același timp, vede deficitară comunicarea medic - pacient, medic - medic și mai ales medic de familie - pacient. „Sunt foarte mulți medici de familie care sunt suprasaturați și nu mai reușesc să comunice cu pacientul”.

„Am trecut de la situația în care se puneau bani în buzunarul infirmierei, ca să îți dea o față de pernă nouă, la un sistem unde ești întâmpinat cu zâmbete și bună ziua”

Încet, în sistemul de sănătate din România oamenii se schimbă, învață cum este normal să se comporte unii cu ceilalți, spune medicul. „Am simțit asta pe pielea mea, acum opt ani, când am fost prima dată la Băile Felix. Am trecut de la situația în care se puneau bani în buzunarul infirmierei, astfel încât să îți dea o față de pernă nouă, la un loc unde, de la portari și până la managerul spitalului, toată lumea te întâmpină cu un zâmbet și cu bună ziua. Acum încep să simt că lucrurile acestea se întâmplă și în partea asta de Românie”, spune cu optimism Bianca Spînu, de data aceasta din postura de pacient căreia i se pare că acum medicii sunt mai calzi, vorbesc mai mult cu pacientul.

Totuși, nu e suficient. „Este loc de mai bine, este loc de investit în sistemul medical, în aparatură, în clădiri, pentru că multe clădiri nu au fost deloc îmbunătățite, de când au fost construite”.

Și-ar dori să vadă schimbări și mai multe în sistemul de sănătate din România, de la bibliografia pentru examenul de rezidențiat - care „nu are nicio treabă cu viața reală” -, până la investiții mai multe în tinerii medici și în proiectele prin care ei pot să își dezvolte abilitățile, dar și în investiții în aparatură și în educația medicală a societății.

Iar ambițioasa Bianca nu îmbracă doar halatul alb. A devenit model în urmă cu aproape șase ani şi a primit aplauze pe scena prezentărilor de modă organizate de Atipic Beauty. Abia atunci a descoperit că este o femeie frumoasă: „Este un moment care îmi aduce mereu aminte că sunt deosebită”.

Acest articol face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării conturează portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Povestea pe care tocmai ați citit-o completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult