Dr. Mihai Vârciu: „O medicină bună înseamnă o rutină bună. Să îți faci treaba constant și să nu te plictisești niciodată”

În urmă cu ceva vreme, în cabinetul din Brașov al medicului endocrinolog Mihai Vârciu, a intrat un bărbat în vârstă, aflat într-o mare suferință. Ținea în mână un dosar gros, mărturie a numeroaselor consultații și investigații prin care trecuse, și era însoțit de fiica sa. I-au spus că au fost la mulți medici, însă niciunul nu a reușit să afle de ce suferea cu adevărat bărbatul. Medicul Vârciu a observat câteva semne ale unei boli la hipofiză. L-a trimis să facă analize, care au confirmat diagnosticul, iar apoi i-a scris o rețetă. „După două săptămâni au revenit, în aceeași formulă. Domnul era foarte bine, erau impresionați. Mi-au mulțumit, însă fiica mi-a mărturisit: Domnule doctor, după ce am plecat de la dumneavoastră cu rețeta, m-am dus la farmacie, am cerut medicamentul și, când farmacista mi-a spus că costă un leu, am crezut că v-ați bătut joc de noi. Pentru că parcuseseră atâtea drumuri, cu atâtea costuri, cu atâtea încercări terapeutice care s-au dovedit greșite… Și să primească un medicament atât de ieftin li s-a părut o superficialitate din partea mea. Ulterior, luând medicamentul, pacientul s-a simțit bine și și-au dat seama că nu a fost așa”, povestește dr. Vârciu, medic primar endocrinolog la Medlife.

„Deficitul de diagnostic este primul care generează erori în medicină”

Atunci când încearcă să stabilească un diagnostic, medicii de astăzi au la dispoziție tehnici de imagistică și laboratoare de analize care să îi ajute să găsească sursa suferinței unui om. Studiile de specialitate arată că 80% dintre informațiile relevante despre afecțiunile unui pacient vin din această zonă, spune dr. Mihai Vârciu. „Rămâne un procent de 20% care este esențial și care vine din ceea ce se cheamă abordare clinică. Conducem dialogul cu pacientul și, prin întrebări țintite, directe, îngustăm câmpul căutărilor pe calea cea mai scurtă, pentru a identifica ceea ce noi numim diagnostic. Apoi trecem la examinarea acestuia iar după aceea ne testăm ipoteza prin analize de laborator și tehnică imagistică. Diagnosticul e o chestiune - cheie în actul medical. Dacă ai diagnosticul corect pus, riscul de a face o eroare terapeutică, oricare ar fi ea, e mult mai mic, deficitul de diagnostic este primul care generează erori în medicină”, explică dr. Vârciu. 

„Pacientul nu este un client, este un om în suferință care caută o soluție pentru suferința lui, pentru spaimele lui”

În opinia sa, relația pe care un medic o stabilește cu pacientul său încă din primele momente în care intră în cabinet este importantă atât în faza de diagnostic, cât și în cea de tratament. „Pacientul nu este un client, este un om în suferință care caută o soluție pentru suferința lui, pentru spaimele lui. Uneori suferința e mai mare, alteori spaima e mai mare. Important este să nu îi creăm anxietăți suplimentare. Noi știm mai mult decât el despre posibila lui boală și atunci putem avea tentația să ne poziționăm deasupra lui. Trebuie să îl așezăm alături de noi și să aflăm exact motivul suferinței care l-a dus la noi. Asta cred că este principala chestiune. Să avem o relație de la același nivel”, crede medicul.

O bursă în Olanda i-a deschis un nou drum în România

Dr. Mihai Vârciu a absolvit facultatea de Medicină la Cluj și a făcut rezidențiatul la Institutul Parhon, din București. După terminarea rezidențiatului a ajuns cu o bursă în Olanda, la o clinică de top din Amsterdam. Pentru un medic român din anii ‘90, tehnologia folosită într-o unitate sanitară occidentală părea din altă lume. Însă dincolo de tehnologie, ceea ce l-a impresionat a fost calitatea dialogului dintre medicii de aceeași specialitate sau de specialități diferite. „În materie de tehnologie, puneai mâna pe lucruri despre care doar citiseși în cărți. Mai mult, rigoarea sistemului de acolo, modul procedurat în care se lucra, felul în care se ajungea la o procedură și mai ales dialogul dintre doctorii de diferite specialități, modul de a comunica serios pe o anumită problemă mi-au rămas cred întipărite pentru toată viața”, povestește dr. Vârciu.

Întors în țară a fondat, împreună cu câțiva colegi - un endocrinolog, un cardiolog, o nefroloagă și doi biochimiști, o clinică specializată pe diagnosticul pentru câteva specialități, pe care au numit-o Policlinica de Diagnostic Rapid. „Întorcându-mă și văzând care sunt dotările și posibilitățile de a rezolva problemele, împreună cu colegii mei am dezvoltat o firmă, în care am înființat inițial un laborator și apoi lucrurile au crescut în timp. Am găsit niște oameni extraordinari cu care am pornit la un drum ce a dus la rezultate. În 2010, clinica a intrat în portofoliul Medlife, iar de atunci evoluția a fost spectaculoasă. De la o unitate care și-a propus să rezolve probleme de diagnostic - și pentru asta a construit un laborator, un serviciu de imagistică, cabinete, acum suntem în situația de a avea și un spital cu o activitate pluridisciplinară”, spune dr. Vârciu.

El crede că deschiderea spre Occident a influențat major medicina din România ultimelor două decenii. „Tot corpul medical din România a trecut prin multe congrese internaționale, mulți au avut specializări. Deschiderea de după anii 90 a fost reală și extrem de importantă în formarea medicilor români”, este de părere medicul.

Afecțiuni precum hipertensiunea arterială pot fi provocate de tulburări endocrine

Acesta vorbește mult despre nevoia medicilor de diferite specialități de a colabora unul cu ceilalți.

Poate și pentru că, spune el, endocrinologia, una dintre cele mai recente specialități medicale, poate oferi un răspuns pentru tulburările înregistrate în mai multe aparate și sisteme ale corpului omenesc. „Hormonii sunt un exemplu de substanțe care în cantități extrem de mici, dar extrem de mici, putând să meargă de la microgram în jos, au efecte biologice uriașe. Numai toxinele mai sunt capabile să genereze asemenea efecte în cantități mici.

Hormonii fac posibil ca organismul să funcționeze ca un tot sau modulează împreună cu alți hormoni sau cu alte sisteme funcții foarte importante. Pornind de la creștere, dezvoltare, diferențiere, reproducere până la echilibru metabolic și termoreglare. Dezechilibrele endocrine pot produce modificări în orice aparat și sistem”, atrage atenția medicul. Acesta tratează și afecțiuni care, la prima vedere au legătură cu alte specialități - precum ginecologia sau cardiologia.

„De doi ani, de pildă, am început un proiect, în care, împreună cu o echipă de cardiologi, încercăm să identificăm cauzele a ceea ce se numește hipertensiune arterială, secundară bolilor endocrine. Boala aceasta este foarte comună, însă uneori se trece repede peste faptul că, în 15% din cazurile de hipertensiune, aceasta nu este provocată de afecțiuni cardiace”, explică dr. Mihai Vârciu.

Să îți faci treaba constant și să nu te plictisești niciodată

În opinia sa, succesul în medicină vine din constanța și rigoarea cu care îți faci meseria.

„O medicină bună înseamnă o rutină bună. Asta înseamnă să îți faci treaba constant și să nu te plictisești niciodată, pentru că din această rutină până la urmă găsești și cazurile care te fac să tresari. În fiecare an sunt câteva cazuri care te fac să tresari, care îți pun probleme uneori atât de mari încât trebuie să te întorci la tratat și să verifici acolo cum stau lucrurile. Sunt cazurile pe care le rezolvi mai spectaculos. Sau sunt cazurile în care pacienții au parcurs un drum lung în sistemul medical, iar adevărul era ascuns într-un colț. Acestea îți rămân în minte întotdeauna”, spune medicul.

Acest articol face parte din campania Medicii schimbării, un demers MedLife menit să crească încrederea românilor în sistemul de sănătate. Inițiativa aduce în prim plan modelele pozitive din sistemului medical românesc și arată că evoluția se produce din interior, inspirându-ne să avem încredere în profesioniștii care forțează schimbarea de paradigmă. Curajoșii, întreprinzătorii, vizionarii, cei care împotriva lipsurilor sau a lacunelor sistemului reușesc să-l reformeze puțin câte puțin, în fiecare zi.

Medicii schimbării contureză portretele unor medici excepționali și prezintă exemple de bună practică din întreaga țară, atât din sistemul privat, cât și din cel de stat. Povestea pe care tocmai ați citit-o, a medicului enocrinolog Mihai Vârciu, completează seria poveștilor de pe platforma campaniei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp