Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Reprezentanți ai bisericilor ortodoxă și catolică reacționează la „kitsch-ul” de Paști din București: „O găină uriașă, înhămată la un car, mânată de un iepure?! Sărbătoarea trebuie să rămână sobră”

Paște în Bucuresti

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

„O găină uriașă înhămată la un car în care se află ouă, mânată de un iepure e o imagine care nu coincide cu viziunea tradițională asupra Paștelui, care trebuie să rămână o sărbătoare sobră”, spune Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române. Acesta a afirmat, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi 24, că există un risc de a aluneca în zona kitsch-ului și că iepurașul nu are nicio legătură cu sărbătoarea Paștelui. 

Întrebat dacă îi place cum arată Bucureștiul împodobit cu luminițe de Paște, Francisc Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice, a răspuns: „Această crăciunizare a Paștelui mă depășește și pe mine, e ca un buruiaj în peisaj. Denaturează tocmai esența. Pentru a trăi Învierea lui Hristos nu avem nevoie de artificii, acestea fac parte din zona comercială”, a spus Doboș.

El a adăugat că trebuie să dăm la o parte formele, precum iepurașul de Paște, chiar dacă par cuminți. „Sunt pentru copii, nu fac rău, dar nu ne ajută să transmitem esența, Învierea lui Hristos din morți”, a spus el.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi umărită duminică, începând cu ora 13:05.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anon check icon
    E, macar asupra kitch-ului suntem de acord.
    • Like 0
  • Are si gaina uriașă legătura cu Paștele la fel cum au și hainele de aur ale Preafericitului cu biserica . S-a supărat biserica ca a venit una mai kitschoasa decis ei și nu le place competiția .
    • Like 2
  • Discutam aici despre niste evenimente total previzibile, din momentul in care Bucurestiul a intrat pe mana unei familii al carei nivel de educatie nu depaseste inaltimea lui Pandele, cocotat pe catedra. In aceasta familie (Pandele) maneaua inseamna "cultura"; pentru ei, o diploma universitara poate fi luata si de la un SRL; pentru ei, sa umpli o capitala europeana cu plastic, inseamna "arta". Sa ne fie rusine, ca neam, pentru cei pe care i-am ales sa ne conduca!
    • Like 7
    • @ Adri OldBoy
      Se pare că totuși dna Firea deține o diplomă a Universității bucureștene de Filologie, iar gustul mariajului cu Pandele nu cred că e atât de important în deciziile unor asemenea nepotrivite pavoazări ale Capitalei!
      Mai degrabă sunt vinovați cei care s-au ocupat în detaliu cu facerea acestor nerozii Și, desigur, cel (cea?) care le-a aprobat.
      • Like 0
  • check icon
    Iepurasul a fost introdus de catre germani ca si bradul de Craciun. In Israel nu existau brazi pe timpul lui Isus.
    Sarmalele care fac parte din meniul de Craciun sunt de origine turco-iraniana, adica musulmane. Ca le facem folosind carne de porc este o gaselnita dar nu inlocuioeste faptul ca felul de mancare preferat al multor credinciosi romani este de origine musulmana.
    Colindele au origine pagana. Mai tarziu credinciosii le-au dat o tenta religioasa. Cu timpul s-a transformat in cerseala. Si totusi colindele sunt acceptate desi nu au nimic crestin.
    Odata cu expansiunea economica a Chinei, intr-un numar de ani s-ar putea sa vedem de paste oua de dragon.
    Traim intr-o lume condusa de marketing. Biserica, primariile, guvernul se folosesc de marketing. Daca rezultatul este pozitiv pentru cei ce au initiat un proces icnetele celor numultumiti vor fi apa de ploaie.
    • Like 1
  • check icon
    „Bunul gust și bunul simț nu se cumpără...”
    Spune asta dl Pândaru, în fila de Facebook ce trimite la acest articol.

    Privesc articolul și nu plec, la pasele autorului prestidigitator.
    Dincolo de toate, e ordin de la stăpînirea siteului Republica, a face de baftă pe doamna primar.
    În paralel, cei de acolo nu vor clipi, a jenă, dacă e să ne peroreze despre valori înalte (se înțelege că posedate de dumnealor, dar lipsind inimicilor).
    • Like 0
  • Îmi pare rău,dar eu vad lucrurile altfel.Pastele este o sărbătoare a bucuriei învierii Domnului,nu o sărbătoare a tristeții, iar cel ce a proiectat piata este o persoana cu imaginație și umor.Copiii de bucura de ceea ce vad iar adulții au un zâmbet pe buze devenind și ei pt câteva secunde copii.Cu ce poate deranja faptul că te simți bine înconjurat de imagini metaforice Mergeți in străinătate și vedeți lucruri și mai ciudate ,dar care ți dau o stare de bine.Sumt minunate atâta timp cât gândești pozitiv și nu cauți nod în papură
    • Like 3
    • @ Postelnicu Mirela
      Nu a spus nimeni ca Învierea MÂNTUITORULUI trebuie să fie tristă ci SOBRĂ! Ceea ce este altceva.Așa cum la CRĂCIUN ne bucuram de NAȘTEREA LUI ISUS CRISTOS și nu de Moș Crăciun, tot așa de Paște (sau Pasti,ambele forme sunt corecte )să ne bucurăm de ÎNVIEREA DOMNULUI și nu de iepurași, găini și alte jucării care,dacă ar fi fost plasate în parcuri,pentru copii,ar fi fost la locul lor.Așa , împrăștiate prin oraș. ...Scuzați-mă, dar e o idee infantila, indiferent de autorul ei.În rest , Sărbători binecuvântate!
      • Like 7
  • Atenție:
    Sunt două găini în imagine, una lângă atelaj, mai mare decât cea înhămată
    • Like 10
    • @ Roman Ruleacov
      check icon
      AIA de långã atelaj e gâscã proastã,cu ciocu' mare. Dacã populimea o iubeste,asta e!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult