Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Bitcoin – moneda viitorului sau o iluzie volatilă ?

Pentru a înțelege ce este bitcoin trebuie mai întâi să înțelegem ce sunt banii. Pare cel mai intuitiv lucru din lume, însă acest concept atât de necesar și utilizat în viața de zi cu zi are încă caracteristici neînțelese, aproape esoterice.

Să ne întoarcem cu câteva mii de ani în urmă : atunci, în habitatul ostil al vânătorilor-culegătorilor și al primilor agricultori, banii nu existau așa cum îi știm azi. Atunci prevala trocul, schimbul direct între diverse bunuri. În timp, prin practica curentă, o serie de bunuri au început să fie folosite foarte des în aceste schimburi, astfel că pe lângă valoarea lor intrinsecă au căpătat o noua dimensiune a valorii, aceea de mijloc de schimb : în primele comunități aceste lucruri erau reprezentate de animale, cereale, unelte iar mai tarziu pietre prețioase, mărgele din piatră, scoici, piei de animale, pene multicolore etc. 

Au apărut astfel proto-banii, iar tendința a fost spre găsirea unor mijloace de schimb care să permita eficientizarea schimburilor prin câteva caracteristici esențiale : să aibă o valoare mare raportată la o dimensiune mică și să fie ușor împărțite în subdiviziuni comparabile. Metalele prețioase au fost următoarele obiecte care au respectat aceste caracteristici și în consecință folosirea lor ca bani a fost realizată pe scară largă. Să înțelegem încă de pe acum o altă caracteristică esențială a banilor încă de la începutul acestora : valoarea obiectivă de schimb pe care aceștia o obțin prin cutumele sociale recurente, care diferă fundamental de valoarea primară intrinsecă a obiectului care funcționează ca monedă. Această valoare obiectivă poate să fie dublată de o valoare intrinsecă recunoscută mai mult (ca în cazul metalelor prețioase) sau mai puțin (ca în cazul pietrelor folosite ca moneda-credit de populațiile indigene din insulele Yap).

Oricare ar fi fost obiectul folosit drept bani în tranzacții, acesta avea o existentă fizică, era material, palpabil și în majoritatea cazurilor avea o valoare intrinsecă independentă de valoarea de schimb.

Următorul pas fundamental în evoluția acestui concept a fost renunțarea la valoarea intrinsecă. Dematerializarea banilor reprezintă începutul concepției modern care a început cu renunțarea la metalele prețioase ca bani și transformarea banilor într-un mediu dematerial de schimb. Aceasta este pe scurt paradigma monetară modernă: fiat money, crearea imaterială a banilor de către sistemul băncilor central-comerciale prin mecanismul rezervelor obligatorii. Singura valoare pe care o mai reține acest tip de bani este încrederea populației în instituțiile care emit banii. Atât.

Istoria crizelor financiare moderne este cea a deteriorării încrederii în mecanismele prin care perdeaua de bani « fiat » se întinde mai sus sau mai jos în funcție de nevoile percepute ale economiei. Emiterea acestora depinde de o serie de politici monetare și economice, care nu sunt tocmai intuitive și în definitiv depind de deciziilor unor oameni despre câți bani ar trebui să fie în circulație. Teoretic banii care se pot emite nu pot fi limitați (cu consecințele inflaționiste de rigoare și de risc sistemic).

Foto Guliver Getty Images

În acest context, bitcoin poate fi definit ca o formă virtuală de cripto-monedă electronică limitată care elimină problema „încrederii ” caracteristica monedelor ortodoxe printr-un sistem de tranzacții descentralizat, codificat și depersonalizat. Accentul aici nu cade pe moneda în sine, care reprezintă doar o convenție, ci pe rețeaua globală de plată care reprezintă infrastructura bitcoin. Asa cum rețelele Mastercard sau Paypal permit transmiterea banilor electronici între părți, la fel și rețeaua bitcoin transmite plăți electronice între participanții la schimb.

Există câteva diferențe fundamentale față de rețeaua ortodoxă de plăți electronice actuală :

- Rețeaua bitcoin este descentralizată : nu există nici o autoritate centrală, instituție sau persoană care să dirijeze aceste tranzacții (cum este de exemplu Banca Centrală Europeană pentru tranzacțiile cu Euro)

- Tranzacțiile electronice în reteaua Bitcoin nu au la bază o monedă ortodoxă (cum are de exemplu Paypal unde poți plăti doar printr-una din monedele acceptate de sistemul financiar mondial) ci are propria unitate de cont, denumită « bitcoin »

- Numărul maxim de bitcoins care se pot crea oricând nu poate depăși 21 de milioane. Spre deosebire de dolari de exemplu care teoretic pot fi creați într-un volum nelimitat, rețeaua bitcoin nu poate produce mai mult de 21 de milioane de unități (în prezent există în circulație circa 15.2 M euro).

Apariția bitcoin este încă învăluită în mister, creditat cu această creație fiind misteriosul Satoshi Nakamoto, a cărui identitate reală nu este cunoscută (poate fi un individ sau un grup) prin celebrul manifest online Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System semnat Satoshi Nakamoto (dacă doriți să-i scrieti are și adresă de email - satoshin@gmx.com. Să nu fiți însă extrem de dezamăgiți dacă nu vă va răspunde).

Pentru a înțelege cum funcționează bitcoin trebuie să înțelegem cum funcționează infrastructura electronică care susține această monedă : the blockchain. Acest blockchain este de fapt inovația fundamentală din spatele bitcoin. Pentru că o explicație completă necesită câteva diplome de informatician și un creier pe măsura, voi încerca să explic doar câteva caracteristici fundamentale ale acestui sistem: blockchain-ul este o rețea publică, partajată de tranzacții cu bitcoin la care iau parte milioane de computere (numite noduri) și în care comunicarea se realizeză prin sistemul peer-to-peer (va sună cunoscut ? da, același sistem care permite de exemplu existența binecunoscutelor programe de file-sharing). 

Toate tranzacțiile cu bitcoins care au existat vreodată sunt înregistrate în acest blockchain și fiecare computer (nod ) din rețea deține fiecare copie a acestor tranzacții. Când are loc o nouă tranzactie cu bitcoins, informațiile despre aceasta sunt transmise tuturor computerelor din rețea unde sunt verificate după anumite chei (semnături). Apoi toate computerele primesc o problemă matematică pentru rezovarea căreia este nevoie de o putere de calcul direct proporțională cu numărul de bitcoin în circulație. Nodul (computerul) care rezolvă problema anunță rezolvarea tuturor celorlalți printr-un sistem peer-to-peer, tranzacția este validată și computerul care a rezolvat problema primește ca recompensă un număr de bitcoins (în prezent 25). După care se trece la analizarea următoarei tranzacții. Acesta de fapt este și singurul mod în care se pot crea noi bitcoins, iar acest proces se numește « mining » pentru a aminti de perioada în care aurul funcționa ca monedă și tranzacțiile cu aur duceau la investiții în minele de aur pentru a pune și mai mult aur în circulație.

Foto Guliver Getty Images

Pentru o înțelegere mai clară a conceptului de tranzacționare care stă la baza bitcoin, să revenim la populația din insulele Yap de care am amintit la început. Milton Friedman foloseste acest exemplu în seria de eseuri Money Mischiefs: Episodes in Monetary History pentru a explica insăși ideea de bani însă curioasele obiceiuri financiare ale locuitorilor din arhipelagul Yap pot fi folosite ca alegorie pentru bitcoins.

Pentru tranzacțiile pe care le fac, acești locuitori folosesc un anumit tip de piatră masivă din calcar drept mijloc de schimb.Întreaga comunitate recunoaște acești « bani » iar tranzacțiile sunt dematerializate în sensul că pietrele care fac obiectul schimbului nu mai sunt transportate de la cumpărător la vânzător din cauza masivității acestora ci pur și simplu seriile de tranzacții sunt înregistrate prin anunțuri publice astfel încât fiecare membru al comunității știe că piatra masivă de pe dealul X aparține persoanei Y. În acest mod funcționează și sistemul de validare publică a tranzacțiilor din « blockchain », fiecare tranzacție fiind făcută publică prin publicitate peer-to-peer.

Oricine poate vedea cum funcționează acest sistem în mod direct. Site-uri ca Biteasy.com, Blockchain.info, sau Bitcoin Block Explorer arată ultimele „blocuri” adăugate la blockchain; se poate oberva că numărul de blocuri adaugate într-o oră este de 6, în medie.

Deși văzută ca o monedă a viitorului, bitcoin funcționează deocamadată mai mult ca un activ exotic. Tranzacțiile comune sunt încă limitate, desi există site-uri care acceptă această monedă, însă cei mai mulți îl folosesc pentru natura lui speculativă și volatilă. În ultimii trei ani, valoarea bitcoin (în dolari americani) a fluctuat de la 200$ în 2013 la un maxim de 1150$ în 2014 pentru ca să scadă la valoarea curentă de 380$. Aceasta ar fi și principala critică a acestui sistem, faptul că fiind descentralizat nu există asigurare asupra valorii investiției și dacă factorii de risc se materializează investiția ta în bitcoin se transformă în pierdere finală, fără posibilitatea de a mai fi salvat de vreo bancă centrală sau un fond de garantare asa cum se întamplă de exemplu cu depozitele bancare obișnuite. Iar factorii de risc pot fi faibilitatea intrinsecă a sistemului, posibilitatea hacking-ului sau apariția unor platforme concurente. În plus, pe măsură ce rețeaua devine mai populară, apar probleme legate de timpul în care se procesează tranzacțiile ; dacă în mod normal o tranzactie se procesează în mai puțin de o oră, au fost cazuri în care vânzătorii au așteptat și până la 12 ore. În condițiile în care platformele concurente ca Mastercard sau Visa realizează milioane de tranzacții pe ora, bitcoin e limitat la câteva mii. Prea puțin deocamdată.

Pe de alta parte, natura independentă a acestei monede o face să fie agreată de nostalgicii etalonului-aur și de adepții Școlii Austriece de economie pentru că bitcoin reprezintă în esenta o monedă liberă, extrasa de sub tutela vreunei autorități reglementare și a cărui emitere nu depinde de vreo politică monetară anume. În acest sens, bitcoin este văzut ca o antiteză la establishmentul financiar modern, care poate suferi crize sistemice fatale precum cea din 2008 la baza cărora se afla tocmai natura inflaționistă a monedei oficiale electronice.

Articol apărut și pe http://www.mindfilter.ro

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bitcoin sau un inlocuitor vor avea succes candva. Distanta de la bani tipariti la tranzactii cu cardul e mai mare decat de la tranzactii cu cardul la tranzactii cu moneda virtuala. Probabil urmatoarea generatie nu va mai face diferenta intre cele 2
    • Like 0
  • Foarte bun articolul, a scos în evidență atât părțile bune, cât și cele mai puțin bune a monezii virtuale. Acum 1-2 ani chiar îi dădeam șanse mari acestei monede. Acum, nu știu ce să zic... până și unul din dezvoltatorii ei și-a vândut tot sub motivul pierderii încrederii în bitcoin (sau poate, cine știe, a căutat profitul). Însă e adevărat, tranzacțiile cu bitcoin au devenit lente, „mining”-ul e prea costisitor, a devinit neatractivă. A devenit mai mult o soluție pentru a scăpa de taxe, cu risc destul de mare de pierderi majore.
    • Like 0
  • Bogdan check icon
    “Istoria crizelor financiare moderne este cea a deteriorării încrederii în mecanismele prin care perdeaua de bani « fiat » se întinde mai sus sau mai jos în funcție de nevoile percepute ale economiei.”

    Nici chiar asa :D Crizele moderne, la fel ca si alea mai vechi, tin de calitatea actului de creditare (lucru care poate fiapreciat numai de la caz la caz. nu exista vreo lege universala a creditului bine acordat, sau vreun buton comun la dispozitia bancii centrale). Bule speculative bazate pe credit exista indiferent de tipul de moneda in care se da creditul. Astfel de crize au existat cu mult inainte de a se inventa banii fiat. Daca se cauta neaparat un “vinovat” comun pentru toate crizele moderne care sa incapa intr-o propozitie simpla, atunci ala e creditul dat cui nu era cazul (mai ales daca e asset backed), nu increderea sau neincrederea in moneda. Exista crize financiare fara ca increderea in moneda sa scada - nu mai dau exemple ;)
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon elevi-

Educatori, învățători, profesori, cu toții sunt obosiți și fără chef. Dacă nu se urlă pe un etaj dintr-o școala, sigur se vorbește printre dinți. Dacă nu merg manipulările fine, sigur merg metode care sfredelesc sufletele celor mici cu replici grele. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult