Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Boala regizorului Cristi Puiu, transpusă în „Moartea domnului Lăzărescu”: „M-am dus și am vomitat sânge, am umplut baia de sânge. Și atunci a început toată tulburarea”

Cristi Puiu, În fața ta

Regizorul Cristi Puiu a povestit că experiența pe care a avut-o ca pacient în spitalele românești l-a influențat atunci când a scris scenariul pentru „Moartea domnului Lăzărescu”.. Acesta a vorbit, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, despre cum a ajuns, la sfârșitul anilor '90, la urgență. „Am fost operat de apendicită în 1997 și am nimerit la urgență, într-un spital de urgență supraaglomerat. Nu era cutremur, nu era război, nu era revoluție, nu era nimic. Am stat pe culoar. Apoi au organizat asistentele de acolo, între paturi, două banchete și m-au pus pe mine. Stăteam picioare în picioare cu un bătrân care urma să fie operat de hernie, care a și murit către dimineață, și îmi așteptam rândul la operație. Apoi au fost niște complicații cu operația mea și am petrecut mai mult timp pe la spital de cât m-aș fi așteptat”, a povestit Cristi Puiu.

Câțiva ani mai târziu, după terminarea filmărilor la „Marfa și banii”, regizorul a trecut printr-o experiență, provocată de un sindrom, Malory Weiss, pe care l-a transpus ulterior și în „Moartea domnului Lăzărescu”. Afecțiunea este cauzată de ruptura mucoasei esofagiene, iar manifestarea principală este hemoragia digestivă.

„A fost destul de urât. Tocmai terminasem montajul la „Marfa și Banii”, mi-era bine, iar foarte aproape de terminarea montajului a existat aceste eveniment, ruperea turtei Elenei, fetița noastră mijlocie. Ne-am întâlnit la un barbeque, am băut bere și am ajuns acasă, mi s-a făcut rău și am vomitat, m-am spălat, m-am dus la culcare. A doua zi dimineață, m-am trezit mai devreme decât de obicei, era 6 jumate-șapte, era în iunie și mi-era foarte rău. M-am dus și am vomitat sânge, am umplut baia de sânge. Și atunci a început toată tulburarea de fapt, ăsta a fost un eveniment care m-a aruncat în aer, pentru că momentul ăsta a generat o criză de doi ani de ipohondrie acută. Am ajuns la psihoterapeut în final. Am crezut că am foarte multe boli, momentul ăla probabil că a declanșat totul și am început să fiu atent la foarte multe lucruri, care se întâmplau și înainte, dar pe care nu le observam. Punctul de maxim s-a petrecut atunci când am făcut această fixație pe scleroza laterală miotrofică”, a spus Cristi Puiu. 

Emisiunea „În fața ta”, al cărei invitat este Cristi Puiu, poate fi urmărită integral aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine ca e bine acum.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cules de căpșuni - Getty

Am muncit cincisprezece ani și ceva în Belgia. Am început de cât de jos se poate, și nu mi-e rușine s-o spun. Ba chiar e bine cunoscut printre prieteni faptul că sunt mândru că am cules și căpșuni și că am stat și la aceeași masă unde se luau decizii ce implicau cheltuieli foarte mari și hotărâri care afectau zeci, dacă nu sute de oameni. foto Getty

Citește mai mult

CTP

Stilul smuls pe care îl practică Trumpul poate influența și țări mai modeste care nu au capabilitățile pentru blitz-krieg ale SUA. De pildă, România; CSM, ÎCCJ, CCR, magistrații se vor simți încurajați de exemplul celui mai puternic șef din lume să procedeze în continuare potrivit principiului enunțat de un rus, personaj al lui Ilf și Petrov: „Cum vrem, așa facem, a zis Nikita Priahin după ce a dat foc la imobil”. Ca și Justiția din România, care se bucură de dezaprobarea și disprețul majorității cetățenilor,

Citește mai mult