Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Boala regizorului Cristi Puiu, transpusă în „Moartea domnului Lăzărescu”: „M-am dus și am vomitat sânge, am umplut baia de sânge. Și atunci a început toată tulburarea”

Cristi Puiu, În fața ta

Regizorul Cristi Puiu a povestit că experiența pe care a avut-o ca pacient în spitalele românești l-a influențat atunci când a scris scenariul pentru „Moartea domnului Lăzărescu”.. Acesta a vorbit, în timpul emisiunii „În fața ta”, de la Digi24, despre cum a ajuns, la sfârșitul anilor '90, la urgență. „Am fost operat de apendicită în 1997 și am nimerit la urgență, într-un spital de urgență supraaglomerat. Nu era cutremur, nu era război, nu era revoluție, nu era nimic. Am stat pe culoar. Apoi au organizat asistentele de acolo, între paturi, două banchete și m-au pus pe mine. Stăteam picioare în picioare cu un bătrân care urma să fie operat de hernie, care a și murit către dimineață, și îmi așteptam rândul la operație. Apoi au fost niște complicații cu operația mea și am petrecut mai mult timp pe la spital de cât m-aș fi așteptat”, a povestit Cristi Puiu.

Câțiva ani mai târziu, după terminarea filmărilor la „Marfa și banii”, regizorul a trecut printr-o experiență, provocată de un sindrom, Malory Weiss, pe care l-a transpus ulterior și în „Moartea domnului Lăzărescu”. Afecțiunea este cauzată de ruptura mucoasei esofagiene, iar manifestarea principală este hemoragia digestivă.

„A fost destul de urât. Tocmai terminasem montajul la „Marfa și Banii”, mi-era bine, iar foarte aproape de terminarea montajului a existat aceste eveniment, ruperea turtei Elenei, fetița noastră mijlocie. Ne-am întâlnit la un barbeque, am băut bere și am ajuns acasă, mi s-a făcut rău și am vomitat, m-am spălat, m-am dus la culcare. A doua zi dimineață, m-am trezit mai devreme decât de obicei, era 6 jumate-șapte, era în iunie și mi-era foarte rău. M-am dus și am vomitat sânge, am umplut baia de sânge. Și atunci a început toată tulburarea de fapt, ăsta a fost un eveniment care m-a aruncat în aer, pentru că momentul ăsta a generat o criză de doi ani de ipohondrie acută. Am ajuns la psihoterapeut în final. Am crezut că am foarte multe boli, momentul ăla probabil că a declanșat totul și am început să fiu atent la foarte multe lucruri, care se întâmplau și înainte, dar pe care nu le observam. Punctul de maxim s-a petrecut atunci când am făcut această fixație pe scleroza laterală miotrofică”, a spus Cristi Puiu. 

Emisiunea „În fața ta”, al cărei invitat este Cristi Puiu, poate fi urmărită integral aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine ca e bine acum.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult