Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Bogaţii Italiei, între negaţionism şi Terapie Intensivă

Flavio Briatore

Foto: Guliver/ Getty Image

Până în urmă cu câteva săptămâni, Italia era un model pentru modul în care combătuse coronavirusul, după dramele trăite în martie şi aprilie. Numărul de cazuri zilnice rar depăşea 200, deşi media zilnică a testelor efectuate se situa uşor peste 60.000. Ministerul Sănătăţii urmărea evoluţia cazurilor în celelalte ţări europene şi lua măsuri aproape în timp real privind necesitatea instituirii carantinei pentru cei veniţi din ţări precum România, unde contagiunile erau în creştere. Să ne amintim că, la sfârşit de iulie, pentru cine sosea din România în Peninsulă era instituită obligaţia carantinării pentru 14 zile, măsură prelungită ulterior, deşi presiunile pentru aducerea muncitorilor români în fermele italiene şi a celor care aveau nevoie de lucrători sezonieri, era semnificativă. Însă, până la urmă, a primat criteriul medical în faţa celui economic invocat de aceste firme.

Însă, odată cu perioada concediilor şi a cifrelor încurajatoare privind infectările, mulţi dintre italieni au renunţat la precauţia şi măsurile solicitate de autorităţi. Publicaţiile de aici prezentau cazurile multor tineri plecaţi în Croaţia ori Malta care petreceau în cluburi în acelaşi fel în care o făcuseră în anii anteriori, aşa cum se întâmplă pe litoralul românesc, şi care se întorceau bolnavi. Adevărat că nici localurile de pe litoralul italian nu se omorau cu respectarea regulilor. Totuşi, în faţa numărului de contaminări în creştere, guvernul italian a reacţionat destul de repede, decizând închiderea tuturor cluburilor de noapte, a discotecilor şi altor asemenea locaţii, iar multe dintre regiuni introduceau pe aeroporturile internaţionale testarea gratuită a celor întorşi din vacanţe în străinătate. Totuşi, de la 200 cazuri zilnice, săptămâna trecută se ajunsese la peste 1000. Aceasta în timp ce mulţi italieni începeau să distribuie pe reţelele sociale postări care contraziceau existenţa virusului şi măsurile autorităţilor, iar liderul populist Matteo Salvini participa la întruniri cu zeci de susţinători fără a purta mască ori a păstra o minimă distanţă.

Săptămâna trecută făcuse deliciul mass-media disputa din online între Flavio Briatore, cunoscutul om de afaceri italian, fostul boss din Formula 1, care parăsea supărat Sardegna pentru a se refugia la proprietatea din Monaco, şi tânărul primar din Arzachena, Roberto Ragnedda, care decisese închiderea clubului Billionaire pe care multimilionarul îl deţinea din motive sanitare. Într-un limbaj şi o italiană amintind de unii dintre patronii cluburilor noastre de Liga 1, acesta îl acuza pe primar de faptul că nu lucrase niciodată in viaţa lui şi că nu ştie cât de greu se administrează o afacere. Replica lui Roberto Ragnedda a venit imedit, acesta amintindu-i că, în urmă cu mulţi ani, el fusese cel care îi livra băuturile în club, ocazie cu care constatase modul în care se comporta Briatore cu angajaţii săi. 

Astăzi, publicaţiile din Peninsulă informau că nu mai puţin de 52 din angajaţii Billionaire au fost diagnosticaţi cu covid 19, iar Flavio Briatore a fost internat cu simptome de pneumonie la Spitalul San Raffaele din Milano, într-o stare destul de gravă, fiind la rândul său, confirmat pozitiv.

Un alt local cunoscut pe Costa Smeralda (Sardinia), Sottovento, a fost închis zilele trecute după ce administratorul său a fost internat la terapie intensivă, fiind diagnosticat cu sars-cov-2. În acest restaurant (clubul de noapte din acest complex fiind închis de câteva săptămâni conform deciziei consiliului de miniştri) luaseră masa de curând Zlatan Ibrahimovic şi Sinişa Mihailovic, antrenorul celor de la Bologna, acesta din urmă fiind pozitiv la testul efectuat. Starea de sănătate a cunoscutului ex-fotbalist sârb ingrijorează opinia publică din Italia, acesta fiind tratat în trecut de leucemie.

Unul dintre cunoscuţii jurnalişti italieni, Lorenzo Tosa, scria astăzi pe pagina sa de facebook, făcând referire la felul în care Briatore îl acuzase pe primarul Ragnedda că îl determinase prin decizia lui să plece la Monaco: „Insănătoşire grabnică de covid lui Briatore. Şi, pe urmă, să dispară din ţara noastră!”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Să declari o țară otova zonă de risc, când sunt de fapt zone limitate, și ăsta e populism. În Croația sunt câteva zone în sud și în jur de Zagreb mai " roșii ", restul sunt OK. La fel ca și austriecii, tot populist, de au determinat 40000 de oameni să se întoarcă val-vârtej din concediu, egal din care zonă.
    Și italienii au memorie de scurt metraj, au uitat de #milanononsiferma, când chiar politicienii au dat tonul la dezmăț, cu consecințe catastrofale! Am crezut că măcar ei au învățat din greșeli și din experiența cruntă prin care au trecut. Mda, și televiziunea joacă un rol important, nici cea italiană nu-i mai brează...
    • Like 1
  • Briatore asta seamana cu imbecilii nostri nou imbogatiti, care se vaita ca s-au imbogatit prin munca cinstita, poate, poate, ii crede cineva. Si nu ar fi nici o paguba pentru omenire daca genul asta de oameni chiar ar pieri.....
    • Like 3
  • Nume check icon
    Au si ei loazele lor...
    Oricum aceasta pandemie ne-a aratat foarte clar ca in ciuda "spoielilor" precum haine, masini, case, vile, etc. asa zisa "elita" are si ea destul de multi membri cu lacune serioase de educatie si cunostiinte.
    • Like 4


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult