Foto: Guliver/ Getty Image
Până în urmă cu câteva săptămâni, Italia era un model pentru modul în care combătuse coronavirusul, după dramele trăite în martie şi aprilie. Numărul de cazuri zilnice rar depăşea 200, deşi media zilnică a testelor efectuate se situa uşor peste 60.000. Ministerul Sănătăţii urmărea evoluţia cazurilor în celelalte ţări europene şi lua măsuri aproape în timp real privind necesitatea instituirii carantinei pentru cei veniţi din ţări precum România, unde contagiunile erau în creştere. Să ne amintim că, la sfârşit de iulie, pentru cine sosea din România în Peninsulă era instituită obligaţia carantinării pentru 14 zile, măsură prelungită ulterior, deşi presiunile pentru aducerea muncitorilor români în fermele italiene şi a celor care aveau nevoie de lucrători sezonieri, era semnificativă. Însă, până la urmă, a primat criteriul medical în faţa celui economic invocat de aceste firme.
Însă, odată cu perioada concediilor şi a cifrelor încurajatoare privind infectările, mulţi dintre italieni au renunţat la precauţia şi măsurile solicitate de autorităţi. Publicaţiile de aici prezentau cazurile multor tineri plecaţi în Croaţia ori Malta care petreceau în cluburi în acelaşi fel în care o făcuseră în anii anteriori, aşa cum se întâmplă pe litoralul românesc, şi care se întorceau bolnavi. Adevărat că nici localurile de pe litoralul italian nu se omorau cu respectarea regulilor. Totuşi, în faţa numărului de contaminări în creştere, guvernul italian a reacţionat destul de repede, decizând închiderea tuturor cluburilor de noapte, a discotecilor şi altor asemenea locaţii, iar multe dintre regiuni introduceau pe aeroporturile internaţionale testarea gratuită a celor întorşi din vacanţe în străinătate. Totuşi, de la 200 cazuri zilnice, săptămâna trecută se ajunsese la peste 1000. Aceasta în timp ce mulţi italieni începeau să distribuie pe reţelele sociale postări care contraziceau existenţa virusului şi măsurile autorităţilor, iar liderul populist Matteo Salvini participa la întruniri cu zeci de susţinători fără a purta mască ori a păstra o minimă distanţă.
Săptămâna trecută făcuse deliciul mass-media disputa din online între Flavio Briatore, cunoscutul om de afaceri italian, fostul boss din Formula 1, care parăsea supărat Sardegna pentru a se refugia la proprietatea din Monaco, şi tânărul primar din Arzachena, Roberto Ragnedda, care decisese închiderea clubului Billionaire pe care multimilionarul îl deţinea din motive sanitare. Într-un limbaj şi o italiană amintind de unii dintre patronii cluburilor noastre de Liga 1, acesta îl acuza pe primar de faptul că nu lucrase niciodată in viaţa lui şi că nu ştie cât de greu se administrează o afacere. Replica lui Roberto Ragnedda a venit imedit, acesta amintindu-i că, în urmă cu mulţi ani, el fusese cel care îi livra băuturile în club, ocazie cu care constatase modul în care se comporta Briatore cu angajaţii săi.
Astăzi, publicaţiile din Peninsulă informau că nu mai puţin de 52 din angajaţii Billionaire au fost diagnosticaţi cu covid 19, iar Flavio Briatore a fost internat cu simptome de pneumonie la Spitalul San Raffaele din Milano, într-o stare destul de gravă, fiind la rândul său, confirmat pozitiv.
Un alt local cunoscut pe Costa Smeralda (Sardinia), Sottovento, a fost închis zilele trecute după ce administratorul său a fost internat la terapie intensivă, fiind diagnosticat cu sars-cov-2. În acest restaurant (clubul de noapte din acest complex fiind închis de câteva săptămâni conform deciziei consiliului de miniştri) luaseră masa de curând Zlatan Ibrahimovic şi Sinişa Mihailovic, antrenorul celor de la Bologna, acesta din urmă fiind pozitiv la testul efectuat. Starea de sănătate a cunoscutului ex-fotbalist sârb ingrijorează opinia publică din Italia, acesta fiind tratat în trecut de leucemie.
Unul dintre cunoscuţii jurnalişti italieni, Lorenzo Tosa, scria astăzi pe pagina sa de facebook, făcând referire la felul în care Briatore îl acuzase pe primarul Ragnedda că îl determinase prin decizia lui să plece la Monaco: „Insănătoşire grabnică de covid lui Briatore. Şi, pe urmă, să dispară din ţara noastră!”
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Și italienii au memorie de scurt metraj, au uitat de #milanononsiferma, când chiar politicienii au dat tonul la dezmăț, cu consecințe catastrofale! Am crezut că măcar ei au învățat din greșeli și din experiența cruntă prin care au trecut. Mda, și televiziunea joacă un rol important, nici cea italiană nu-i mai brează...
Oricum aceasta pandemie ne-a aratat foarte clar ca in ciuda "spoielilor" precum haine, masini, case, vile, etc. asa zisa "elita" are si ea destul de multi membri cu lacune serioase de educatie si cunostiinte.