Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bogdan Simion, cobzar, doctor în Litere: Zavaidoc, unul dintre cei mai renumiți lăutari, avea în conturile Băncii Marmorosch 5 milioane lei la sfârșitul anilor '20 | De ce spune că muzica lăutărească este pe cale de dispariție

Bogdan Simion

Foto: Inquam Photos / George Călin

Bogdan Mihai Simion (foto), cobzar și doctor în Litere, a vorbit recent despre situația delicată în care se află muzica lăutărească, pe care o consideră în pericol de a se pierde. Acest gen muzical, pe care îl compară cu flamenco-ul andaluz, fado-ul portughez sau muzica de plantație din Delta Mississippi-ului, reprezintă, în opinia lui Bogdan Simion, o expresie artistică unică, născută din suferințele comunității romilor lăutari.

„Este o muzică marginală, care a apărut într-o comunitate tristă, încărcată de nevoi, de griji și care mai ales a fost exploatată și obligată vreme de secole să facă muncă forțată, fără a fi retribuită. Și care, în final, a ajuns apanajul intelectualilor și de care însăși comunitatea respectivă s-a îndepărtat, ajungând acum o piatră rară, apreciată de oamenii care citesc cărți”, a descris Bogdan Simion la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Întrebat de moderatori dacă muzica lăutărească este o muzică țigănească, Bogdan Simion a spus că a încercat să afle un răspuns la această întrebare, în timpul pandemiei, când a intervievat 15 mari lăutari și a așternut pe hârtie poveștile lor. 

„Asta am încercat eu să stabilesc cu (volumul) „De jale și de dragoste de pe piatra Bucureștilor”. Din cei 15 lăutari, astăzi mai trăiesc 7. Deci eu zic că am făcut bine că m-am dus cu masca pe față în mijlocul pandemiei să vorbesc cu acești oameni. Răspunsurile au fost diferite. Unii au spus da, alții au spus poate, alții au spus nu neapărat, e o muzică de breaslă. Nu e muzica tuturor romilor, ci muzica romilor lăutari, care reprezintă un subgrup etnic destul de diferit cultural”, a relatat Bogdan Simion.

Muzica lăutărească este pe cale de dispariție? „În umila mea opinie, da. Mai ales că ea, ca să fim foarte sinceri, în anii 70-80 s-a autodistrus. Ca și muzica de jazz”.  Simion a punctat că lăutarii au început să se concentreze mai mult pe tehnică și mai puțin pe interacțiunea cu publicul. „S-au apropiat foarte tare de ceea ce eu numesc jazz fusion. Au început să nu se mai uite către client și să scoată clientul din acest joc perpetuu de reconstrucție a muzicii lăutărești. Că frumusețea asta este - să te uiți în ochiul omului, să-l vezi cum reacționează și să-i dai un pic ca el, dar să-l și provoci. Adică există acest dans. În momentul în care tu ești cu ochii doar în instrument, ies niște lucruri magistrale de acolo, dar (muzica -n.n.) devine o chestiune absolut de nișă. Nu mai poate fi pentru publicul larg. Pentru că oamenii ăia nici nu mai știau, cum spunea un mare țambalist, Ion Miu: eu nici nu știam cine-i mireasa, eu eram cu ochii in țambal”, a spus Bogdan Simion.

Care este cea mai mare sumă câștigată de un lăutar la o cântare, din poveștile pe care le-ai auzit? a fost întrebat Bogdan Simion. Acesta a povestit că Zavaidoc - pe numele său real Marin Teodorescu - unul dintre cei mai renumiți lăutari români, a fost probabil cel mai bogat artist din istoria României interbelice. În anii 1920, Zavaidoc avea 5 milioane de lei în conturile băncii Marmorosch, o sumă semnificativă. Comparativ, Simion spune că în acea perioadă veniturile unui ministru secretar de stat ajungeau la 80.000–100.000 de lei pe an.

„Zavaidoc a fost deosebit de inteligent, în primul rând că a semnat cu Columbia Records și a fost primul care a făcut asta, a semnat cu un label american, actualmente parte din grupul Sony, pe vremea aia se chema Columbia Records, a înregistrat exclusiv cu trupa lui de familie, o altă șmecherie foarte inteligentă. Zoe, sora lui, la pian, fratele lui, Vasile, la vioară - orchestra fraților Teodorescu. Și, învățat de niște avocați din Pitești, a reușit 15 ani de zile să rămână, cred eu, cel mai bogat artist din istoria noastră. Sigur că s-a ales praful, cum s-a ales praful de foarte multe lucruri, și a murit săracul - pentru că s-a îmbolnăvit fix în perioada crizei medicamentelor din 1944. Nemaiavând medicamente, a murit pe un pat de spital, orb, ca un nimeni, fiindu-i ulterior și cu un pic înainte inclusiv bombardată casa de către aviația americană”, a povestit Bogdan Simion la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Radsub Radsub check icon
    "a fost exploatată și obligată vreme de secole să facă muncă forțată" serios? lautarii din carciumi faceau part time la canal? poate ne spune dl dr cum erau obligati si ursarii, zlatarii, aurarii. merita si ei dupa atata explotare 10 locuri in facultate din 15. ca doar e meritocratie nu?
    • Like 1
  • mg check icon
    ..arta trebuie să producă emoție.
    Iar Zavaidoc știa să o facă :

    https://www.youtube.com/watch?v=-6heOyB1N84
    • Like 0


Îți recomandăm

Sorin Grindeanu 2025

Apetitul Partidului Social Democrat pentru orice tip de reformă (inclusiv administrativ-teritorială) este egal cu zero. Dacă România nu reușește să facă nicio reformă reală, structurală de decenii, e pentru că PSD le-a blocat pe toate prin liderii săi, prin clienții plantați în toate structurile, la toate nivelurile (foto: Inquam Photos / Octav Ganea).

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Volodimir Zelenski 2025

Omul ăsta e deștept, dar nu într-un mod rece sau calculat. Are inteligența aia care vine din instinct, din simțul momentului. Când a început invazia rusă, toată lumea se aștepta să dispară din peisaj, să fugă undeva „la sigur”. În loc de asta, a rămas acolo, în Kiev, sub bombardamente, spunând simplu: „Sunt aici.” Câteva cuvinte, dar care au ținut o țară întreagă în picioare. A fost genul acela de gest care nu se învață din manuale .Ori îl ai, ori nu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult