Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bolojan a stricat „puntea” bugetarilor. Câți angajați la stat au muncit, de fapt, pe 5 ianuarie?

Livadaru Alex

2026 a început cu o măsură considerată de unii nedreaptă pentru bugetari.

Ziua de 5 ianuarie, pe care mulți se așteptau ca Guvernul Bolojan să o declare zi „punte” (liberă între două minivacanțe, pentru a asigura continuitate, urmând a se recupera treptat pe parcursul anului) a rămas zi lucrătoare, chestiune care i-a pus pe unii angajați la stat în anumite domenii în mare încurcătură. Au fost nevoiți să-și ia o zi de concediu de odihnă pentru a nu-și fractura vacanța sau au fost nevoiți să se reorganizeze, să se suie în mașini și să meargă la muncă.

Întrebare: voi cum considerați că e corect? Ca zile precum acestea să fie declarate libere (pe sistem punte, pentru a lega vacanțele legale) sau toți, fără excepție, indiferent de sectorul în care muncesc, ar trebui să vină o zi la job, după mai multe libere, spre a fi liberi din nou iarăși niște zile (+eventual week-end)?

Eu înclin să cred că ar trebui să renunțăm la orice fel de ipocrizie și să recunoaștem (fără să ne furăm căciula) câteva adevăruri:

1. Enorm de mulți dintre cei care au venit la muncă în ziua pe care o așteptau să fie „punte” au venit degeaba. Au sosit, și-au salutat colegii, eventual au întins mese pe birouri cu mâncarea rămasă de la Revelion, au ciocnit un pahar, și-au arătat poze, și-au deschis da/nu calculatoarele ca să se logheze în sisteme, apoi s-au scurs, ușor-ușor, pe lângă pereți și pe scări, ca să plece mai devreme acasă.

2. Mi-e greu să cred că oamenii care vin după multe zile de vacanță și se pregătesc pentru următoarele zile tot de vacanță reușesc să fie eficienți în rezolvarea de task-uri și să bifeze chestiuni cu adevărat relevante în ziua care ar fi trebuit să fie „punte”, dar au fost aduși la muncă împotriva dorinței lor. Aș fi tentat să cred că mulți au venit, și-au deschis laptopurile/calculatoarele (poate da/nu și-au citit email-urile), au aprins luminile, au deschis caloriferele/reșourile (că s-au răcit încăperile), au povestit, au mâncat, băut și plecat. Ce înseamnă asta? Consum inutil de resurse - apă, energie electrică, gaz, combustibil, aglomerație în oraș, poluare. Evident că cele descrise mai sus nu se aplică pentru sistemele de urgență (salvare, poliție, pompieri etc). Însă ar fi corect să admitem că facem risipă de timp, bani, energie, combustibil pentru a ne face că facem - pentru a ne preface că muncim o zi.

3. Întrebare: ce costă mai mult economia națională? Un liber asumat pe sistem „punte” (oamenii rămân în vacanțe, consumă, stau cu familiile, se relaxează, cumpără cazare, servicii în turism etc.) - deci ar putea fi mai eficient și ar ieși toate pe plus, inclusiv consumul în statisticile INS (?!).

4. Întrebare: Cât ne costă aceste zile în care de fapt enorm de mulți se fac că muncesc? Costă mai puțin să-i aducem la birouri și să-i ajutăm să se facă că muncesc?

5. Întrebare: Cât costă salariile și cheltuielile pe care le face statul de la bugetul național într-o astfel de zi care ar putea fi liberă în sistem „punte”?

6. Întrebare (de la un angajat în mediul privat): nu ar fi corect ca absolut toți cei care-și doresc să facă „punte” și să lege sărbătorile legale să-și depună o cerere pentru o zi de concediu de odihnă?

7. Premierul Bolojan spune că în perioada sărbătorilor cu „punte” se condiționează liberul prin OUG de recuperarea zilei/zilelor în restul anului - și că aceste ore suplimentare care să compenseze nu se recuperează de fapt niciodată. Alți reprezentanți ai Executivului spun că numărul zilelor de concedii medicale în preajma sărbătorilor legale mari explodează și că sunt unii bugetari care leagă 1-2 zile de concediu medical de zile libere legale + „punte” liber de la Guvern + iarăși libere + eventual alte 1-2 zile de concediu medical. Și deci aceste practici trebuie sparte/rupte.

Voi ce spuneți? Ce e mai eficient din cele de mai sus?

- Să primească angajații de la Buget zile libere atunci când se poate face „punte” (Crăciun - weekend - An nou | An nou - Bobotează), asumându-ne fără să ne furăm pălăriile că ar fi o zi în care nu se muncește, de fapt?

- Să-i târâim pe toți la muncă fără excepție, chiar dacă asta înseamnă o ipocrizie în multe domenii - angajații aglomerează traficul, vin, deschid calculatoarele și reșourile, mănâncă, beau, schimbă niște vorbe și pleacă mai devreme?

- Să nu se dea nicio zi de liber în sistem „punte”, iar toți cei care doresc să lege zilele pentru o vacanță să-și ia concediu de odihnă legal?

Aștept păreri.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Soluția ar trebui căutată la comun, atât pentru entitățile publice cât și pentru cele private în care absența de la job nu ar produce un impact negativ pentru operarea continuă a sistemelor esențiale (apărare & ordine și siguranță publică, sănătate, unități care operează la foc continuu, utilități etc.). Astfel, pentru acele categorii, punțile între sărbători legale și week-end-uri ar trebui să fie acoperite, OBLIGATORIU (prin precizări explicite în contractele colective de muncă), de zile de concediu de odihnă.
    În felul acesta s-ar elimina practica învoirilor medicale, familiile ar avea minivacanțe care ar permite deplasarea pentru mai multe zile în afara localităților de reședință, nu ar mai fi necesară nici recuperarea orelor care au făcut obiectul punților, ar fi eliminată fragmentarea minivacanțelor cu beneficii pentru toate părțile etc.
    Asta ar fi o temă de gândire pentru Ministerul Muncii.
    • Like 0
  • Gabriel check icon
    sunt prea multe cuvinte scrise pentru ca raspunsul sa fie simplu. eu cred ca o expresie importanta este "au fost aduși la muncă împotriva dorinței lor". practic, obiceiul de a face punte a fost creat in ani si tot de ani va fi nevoie ca invatul sa devina dezvat. daca oamenii nu isi doresc, ei ar trebui pur si simplu dati afara. daca eu vin la munca in prinvat, si imi fac treaba si pentru 2 zile (am venit cupa sf ion), pt ca apoi sa am iar zile libere (de weekend), ei bine, poat eoricine. daca vin fara chef si doar ca sa ma fac ca muncesc, pur si simplu fur si asta inseamna ca trebuie sa parasec locul ala. eminamente nu are nicio treaba cu puntea. daca e nevoie de punte, atunci folosesc ziua de concediu pentru ca sa nu distrug echitatea. sub umbrela ineficientei si a castigului indirect prin economii dar si prin cheltuieli in turism, giram defapt hotia unaora si frustrarea societatii din lipsa de echitate, lucru infinit mai grav decat niste amarate de venituri la buget care in cea mai mare parte inseamna venituri din economia neagra.
    nu in ultimul rand, este complet falsa orice economie. sunt foarte multe situatii in care puntea aia creeaza trenduri. fie in cuplu unul e la stat ai altul la privat fie in grup un cupu e la stat si altul la privat si asta inseamna ca puntea nu afecteaza doar angajatii la stat si si privatul. deci nu trebuie analizat separat. pentru privat, o zi in minus insemana venituri mai mici. adica salarii mai mici sau taxe mai mici sau incasari mai mici care se reflecta in costuri de produse mai mari ca sa compenseze timpul mai mic de lucru, adica o viata mai scumpa.
    concluzie: in majoritatea cazurilor, analiza situatiei depinde d cine o face si ce ia in calcul. daca omul are interesul zilelor libere tinde sa aplice un bias de confirmare si sa vada doar argumentele favorabile credintei lui.
    • Like 0
  • Logic și moral ar fi să se folosească sistemul din privat, zi de concediu.
    E posibil, chiar probabil, ca bugetarii să apeleze la concedii medicale, ca să nu strice zilele de concediu, dar astea nu mai plătesc prima zi, ceea ce e nasol.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Indiferent de opțiune, lucrurile nu se schimbă prea mult când vine vorba de stat. Depinde mai mult dacă vrei să faci un lucru bun pentru angajați, vrei să îi antagonizezi sau pur și simplu nu îți pasă.
    • Like 0
  • IOAN check icon
    Cred ca nu exista solutie sau algoritm de gestionare a unor astfel de situatii in sistemele bugetare cu exceptia sistemelor bugetare care asigura securitatea, siguranta, justitia si sanatatea unui stat unde procesele operationale si procesele de suport nu pot fi oprite. Daca ai 700.000 de angajati in sistemele bugetare, altele decat cele mentionate, la rigoare, iti trebuie 700.000 de solutii care in loc sa produca macar un singur rezultat pozitiv vor produce probabil cel putin 100000 de rezultate negative. Cautarea unei solutii care sa graviteze in jurul angajatului nu cred ca exista pentru ca angajatul nu este patron ci salariat. Daca acest context s-a dovedit a fi real prin prisma experientei anilor anteriori iti ramane doar sa incepi sa te uiti cu atentie la procesele operationale si cele de suport din aceste institutii pe parcursul intregului an in asa fel incat sa acoperi aceste perioade cu rezultate obtinute in anul in curs dar anterioare perioadelor sensibile Craciun-Boboteaza, Paste si altor perioade aferente sarbatorilor legale. Reorganizarea, chiar si regandirea si automatizarea acolo unde este posibil a proceselor din institutia bugetara mai ales prin intermediul multiplelor aplicatii disponibile oricui astazi (ex.ERP, SAP, JIRA,etc.) este cred posibila si chiar de dorit din toate punctele de vedere dar mai ales din punctul de vedere al acoperirii cu rezultate obtinute anterior a perioadelor sensibile precizate mai sus. Habar nu am cum functioneaza institutiile bugetare insa intrebarile puse de autor imi creaza impresia ca deocamdata activitatea unei institutii bugetare arata ca un drum cu prioritate din sens invers adica pe o banda stationeaza procesele si pe cea opusa trec in viteza angajatii in drumul lor spre vacante de Craciun, Paste, etc.
    • Like 0
  • Cristi check icon
    Răspunsul e simplu și soluția se aplica în privat: zi libera înseamnă concediu de odihna. Nimic altceva. Venit la serviciu fără sa ai treaba e o problema.
    • Like 1
  • andrei andrei check icon
    pai de ce dam doar exemplul asta? sa vorbim si daca 1 mai cade marti, atunci luni era zi de punte. dar daca nu mai e nimic atunci nici ideea de weekend prelungit nu mai exista
    • Like 0
  • In multe companii (private) ziua de 5 ianuarie a fost zi de concediu de odihna. De ce nu se poate sa fie la fel si in sistemul public? Pentru ca e la mintea cocosului ca povestea aia cu puntea si recuperarea e o minciuna cat Casa Poporului de mare. Ce sa recupereze? Inteleg recuperare la companii care au ca "outcome" produse si servicii masurabile, dar ce recuperezi la "stat"? Ipocrizie de la un cap la altul in acest sistem public...
    • Like 0


Îți recomandăm

Port Constanta - exporturi

„Performanța” economiei noastre care „duduia” sub guvernarea Nicu și Marcel poate fi rezumată în câteva cuvinte simple: România se împrumuta cu dobânzi tot mai mari ca să consume ce nu-și permitea, în principal produse și servicii din import. Ani la rând, grație analfabetismului și populismului liderilor PSD și PNL, am făcut credite scumpe ca să dezvoltăm alte economii ale lumii. În 2025 și 2026 plătim o parte din facturi. Marea întrebare este cât de departe pot fi împinse deciziile nepopulare cu efecte pro-ciclice. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Social media / sursa foto: Profimedia

Numărul de utilizatori TikTok devine cel mai mare din Europa raportat la populația generală, 2023–2024 fiind perioada în care indicatorii de utilizare problematică la adolescenți depășesc restul Europei, începând să fie recunoscuți public și chiar numiți o problemă de siguranță națională. Anul 2025, cu realitatea celor 84% dintre adolescenții de 14–19 ani care intră zilnic pe TikTok, unii până la 5 ore pe zi, adaugă încă o tușă la tabloul situației din România.

Citește mai mult

Lindsey Vonn / sursa foto: Facebook

Schioarea americană Lindsey Vonn (41 de ani) a căzut și s-a accidentat grav, la puțin timp după începerea evoluției sale, în cadrul probei de coborâre (downhill) feminin, de la Jocurile Olimpice de Iarnă 2026 de la Milano Cortina.

Citește mai mult