Am încercat să pun economia României pe canapeaua lui Freud cu scopul de a o psihanaliza, de a afla care-i sunt bucuriile și frustrările, care-i sunt dezamăgirile și speranțele pentru viitor. Acesta ar fi un bun prilej pentru ea de a-și “relaxa piticii” și de a-și expune, sincer, toate problemele cu care se confruntă. Foto: Getty Images

Probabil cele mai multe lipsuri le avem la primul nivel(a), nevoi primare. Aici aș începe cu nevoia pregnantă ca România să devină un stat meritocratic în care să fie promovată competența, meritul individual și știința de carte. În momentul de față loialitatea este mai importantă decât competența. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Zice: „- Dă-mi și mie ceva, îmi dai?” Și adaugă după o secunduță: „Dacă ai”. (Foto: Liviu Chirică/ Inquam Photos)

Bugetarii ar putea să nu mai primească în acest an vouchere de vacanță, urmând ca acordarea acestora să fie reluată în 2022, dacă bugetul va permite. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Angajaţii de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Explicația constă în faptul că funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire. (Foto: Sin See Ho / Alamy / Alamy / Profimedia)

Supraaglomerarea sectorului bugetar este un fapt real, recunoscut de toate guvernele care s-au succedat la putere în ultimii ani, dar nimeni nu a avut curajul să miște un deget pentru a rezolva această problemă, ba mai mult, fiecare gașcă (sic!) venită în poll-position și-a adus protejații în administrație, mărind cu brutalitate ritmul angajărilor la stat. Foto: Getty Images

„Au apărut tot felul de excepţii şi trebuie corectate”. Foto gov.ro

Cifra începutului de an vine de la Ministerul Finanțelor. Numărul angajaților din sistemul public este cu 64% mai mare decât cel din perioada de dinainte de 1989, conform unui raport publicat pe pagina instituției și citat de News.ro. Foto: Getty Images

Măsurile economice anunțate de noul guvern - ce este bine, ce trebuie clarificat și ce lipsește? Foto: Getty Images

Nu am observat spirit de echipă în sectorul public, între diverse instituții sau între departamentele aceleiași instituții. Din acest motiv orice proiect s-ar iniția și indiferent cine l-ar iniția, el va ajunge inevitabil să fie blocat sau în cel mai bun caz mult întârziat din cauza lipsei de colaborare. În sectorul privat oamenii caută proiecte comune, se ajută reciproc.

România riscă să devină, prea devreme, un „stat al bunăstării generale”, dar pe datorie. Această „dictatură” este o joacă cu bugetul, la fel ca la ruleta rusească, dar cu toate cele șase compartimente pline. (Foto: PhotoAlto / Profimedia)

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, consideră că o soluție pentru reducerea deficitului bugetar, pe lângă reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, ar fi săptămâna de lucru de 4 zile pentru bugetari şi reducerea cu 20% a salariului acestora. (Foto: Prathan Chorruangsak/ Alamy/ Alamy/ Profimedia)

Salariul mediu net din sectorul public este de aproape 5.000 ron, cu aproximativ 60% peste cel din privat, cea mai mare disproportie din Uniunea Europeană. Foto: Guliver/Getty Images

Privind către viitor (2021-2025), este clar că sectorul public trebuie restructurat masiv (cel puțin 25%) prin digitalizare. ( Foto Guliver/Getty Images)

„Să le taie și lor! Ce, numai nouă?” Aud tot mai des în aceste zile. Este vorba despre șomajul tehnic. Veșnica dispută între cei care lucrează în mediul privat și bugetari. (Foto: Inquam Photos)

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență prin care va fi introdus un mecanism de șomaj tehnic pentru unii dintre bugetari. Foto: Guliver/Getty Images

Cheltuielile statului cu personalul public vor depăși 10% din PIB în anul 2019. (Foto Guliver/Getty Images)

Vorbim despre o dublare a cheltuielilor de personal în sectorul public în ultimii 6 ani, total nesustenabil, în condițiile în care România înregistrează deviații majore față de reperele indicatorilor similare din UE. (Foto Guliver/Getty Images)

Salariul mediu net în administrația publică a fost în iulie de 4.228 lei, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cu 1.500 de lei mai mare decât salariul net din învățământ, și cu 700 de lei mai mare decât cel al unui medic. (Foto: Guliver/Getty Images)

Nu toți bugetarii își vor primi salariile înainte de Paște. Între aceștia se numără și cei circa 300.000 de angajați din domeniul învățământului. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Creșterile salariale din ultima perioadă pun pare presiune pe buget și pun probleme în ceea privește asigurarea salariilor celor angajați la stat. În plus, România are un aparat birocratic încărcat, dificil de menținut în contextul actual, este de părere analistul economic Mircea Coșea, care crede că este necesară o restructurare.

Categoric, nu neg că în multe locuri bugetarii sunt adunați după principiul unul cu sapa și trei cu mapa. Absolut. Însă, de asemenea, în multe domenii există un clar deficit de personal raportat la nevoile curente. (Foto: Guliver/Getty Images)