Brambureala economică de la Palatul Victoria. Este cel mai prost moment pentru întoarcerea sau regândirea unor taxe pentru mediul de afaceri

Foto Profimedia

Să vorbim puțin despre brambureala economică de la Palatul Victoria:

- Coaliția PSD-PNL a anunțat că a căzut de acord asupra unor tăieri de cheltuieli estimate la 6 miliarde de lei în acest an, precum și creșteri de taxe în valoare similară, pentru a acoperi deficitul bugetar.

- Măsurile sunt dure și guvernanții spun acum că nu au altceva de făcut decât să impună măsuri pentru a rezolva situația.

- Pentru cine nu știe, România este în prezent singura țară din UE aflată în așa-numita procedură de deficit excesiv, iar Comisia Europeană deja i-a transmis guvernului că trebuie să pună în aplicare un set de măsuri și politici care să reducă deficitul bugetar.

- Întreaga situație afectează o mare parte din clasa de mijloc din România, iar detaliul important care nu trebuie trecut cu vederea este că guvernanții și-au creat singuri această gaură la bugetul de stat în momentul în care au proiectat bugetul pe 2023, întrucât au supraestimat veniturile și au subestimat cheltuielile.

- Luna trecută, când am scris pentru EurActiv Bruxelles despre deficitul bugetar, sursele din Banca Națională a României cu care am vorbit mi-au spus că dacă situația nu se redresează și deficitul nu scade, ei bine, există riscul ca România să fie retrogradată de agențiile de rating la statutul de „junk”.

- Dacă suntem atenți la imaginea de ansamblu putem observa că este cel mai prost moment pentru întoarcerea sau regândirea unor taxe pentru mediul de afaceri, iar economistul Cristi Grosu expunea luna trecută patru motive:

▪️economia tocmai coboară și are nevoie de puțin sânge în instalație;

▪️criza de acum vine după un puseu de inflație care i-a dat prețurile industriale peste cap și i-a complicat și costurile de personal;

▪️creșterea dobânzii de referință împotriva inflației a scumpit creditarea;

▪️economia zonei euro e pe buza recesiunii.

- Ăsta era momentul în care statul, dacă nu putea acorda vreun ajutor, măcar ar fi trebuit să lase lucrurile așa cum erau, ca să nu sugrume și mai mult economia.

- Dar guvernanții nu pot face asta în prezent, pentru că și-au irosit gloanțele anti-criză într-un alt moment, ales la fel de prost: perioada creșterilor de top ale economiei în anii de dinaintea acestor crize, când România era pe podiumul european la ritmul de creștere în ceea ce privește Produsul Intern Brut.

- După cum tot Cristi Grosu explică, politica fiscal-bugetară a României e antieconomică pentru că acționează în sens invers față de cum funcționează economia: pe scurt, îți dă când n-ai nevoie și îți ia când ești pe marginea gropii.

- Prin urmare, toată agitația de acum va fi decontată drastic începând cu anul 2025, cel mai probabil tot printr-o improvizație precum cea pe care o oferă zilele astea guvernul condus de Marcel Ciolacu. 

 Să nu uităm totuși că UE vrea ca în 2024 să aplice din nou niște rigori bugetare asemănătoare ce cele de dinainte de pandemie. Ei bine, acest lucru va obliga viitorul guvern, care se va forma după alegerile de anul viitor, să creeze o strategie pentru a ieși din procedura de deficit excesiv în care a intrat încă din 2019 și să vină cu măsuri și politici care să susțină mediul de afaceri privat către sectoare cu valoare adăugată mare.