Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Brânză cu pâine?! Românii încep să învețe regulile consumatorilor „profesioniști” de brânzeturi fine

Brânza ca desert

Brânza este un aliment cu o frecvență de consum ridicată în România. Conform datelor publicate de Mercury Research, citat de meat-milk.ro și de frdcenter.ro, 80% din populație urbană de peste 18 ani din România consumă brânză de cel puțin 2-3 ori pe săptămână. De asemenea, brânza este consumată zilnic de 27% din populația cu vârste între 35 – 44 de ani și de 29% din populația de peste 45 de ani. Cu toate acestea, un român mănâncă doar 5 kilograme pe an, de 4 ori mai puțin față de un european. Așa cum se poate anticipa cu ușurință, cei mai mari consumatori de brânzeturi din lume sunt francezii și danezii, cu peste 26 de kilograme pe an de fiecare locuitor (foto: Getty/Guliver Images).

Consumatorul român este în mare parte conservator în termeni de preferințe, relevă cercetările de piață. Preferăm tipurile de brânză care sunt fabricate din lapte de vacă, iar cașcavalul și telemeaua sunt cele mai cumpărate.

Însă aceleași studii arată o schimbare importantă de trend. Obiceiurile de consum încep să evolueze, iar românii devin tot mai pretențioși în materie de brânzeturi. Extinderea lanțurilor de supermarketuri oferă acces clienților la o gamă mult mai variată de produse de acest fel, astfel încât, în competiția cu telemeaua și cașcavalul, tot mai solicitate au devenit brânzeturile complexe, atât din punct de vedere al procesului de fabricație cât și al celui de maturare.

Cei care lucrează în domeniu spun că de câțiva ani se observă o tendință accentuată de creștere a vânzărilor pentru produsele din categorii superioare. Cu alte cuvinte, românii au început să prindă gustul produselor fine, pentru care sunt dispuși să dea mai mulți bani, cum ar fi brânzeturile rafinate și vinurile franțuzești, nu numai pentru a le oferi cadou, ci și pentru consum propriu. Fenomenul se numește uptrading (orientarea către produse superioare din punct de vedere al prețului).

Și dacă pe rafturi au început să-și facă loc tot mai mult brânzeturile ambalate, a apărut și nevoia de a fabrica local produse unice, care să intre în competiție directă cu brânzeturile cu tradiție din Europa. Unul dintre cele mai noi și apreciate este brânza Praid de la Hochland, care are o poveste aparte: este maturată în Salina Praid, la 50 de metri sub pământ. Brânza Praid nu e doar un sortiment ce a împrumutat numele unui loc care e trecut în toate ghidurile turistice internaționale, ci e produsă în zonă. Condițiile speciale în care îmbătrânește o transformă într-o bijuterie culinară. Varianta Natur poate fi „împrietenită” cu o dulceață dulce-acrișoară sau cu fructe, pentru că are un gust mai intens.

Regulile consumatorilor „profesioniști” de brânză

Există câteva reguli pe care consumatorii devotați (francezii, grecii, italienii) le știu deja. În primul rând, unii obișnuiesc să nu mănânce brânza cu pâine. În loc de baghetă, puteți folosi crackers, care vor potența gustul brânzei și vă veți bucura la maximum de toată dulceața, moliciunea sau asprimea oferită, în funcție de tipul de brânză ales.

Apoi, nu spuneți nu combinațiilor inedite. Cum ar fi peștele și brânza care, da, pot fi buni prieteni. Italienii au midii cu brânză gratinată și salată de fructe de mare cu brânză. Iar ciocolata cu lapte se împerechează fericit cu brânzeturi robuste, cum ar fi brânzeturile maturate. Ciocolata amăruie cere de la bun început brânzeturi cremoase. Aceste combinații pun accent pe contrastul dintre cele două alimente.

Dacă vreți să vă bucurați de sandwich-uri ieșite din comun, puteți încerca o recomandare venită de la Adrian Hădean, gândită special pentru sortimentele de brânză maturate la Praid: cu brisket de la Gurmand Apetit și pâine aromată de la Pain Plaisir. 

Chef Adrian Hădean vă propune un buchet de arome, în care vor domina gustul robust și notele catifelate ale brânzei maturate în „seiful” de la Salina Praid (sursa foto: Facebook chef Adrian Hădean).

În fine, câteva cuvinte despre o tendință care începe să prindă și în România: brânza ca desert. Se ține cont de câteva reguli de bază. Astfel, mierea picurată deasupra transformă orice bucată de brânză în desert. Nucile aduc la lumină dulceața brânzei (ne referim, desigur, la o gamă largă de nuci, inclusiv migdale și nuci pecan).

Pentru platoul de desert, nu se aleg mai mult de două, trei tipuri de brânză. Scopul este de a pune aceste sortimente în valoare, nu de a ne copleși papilele gustative. Aceste brânzeturi merg perfect în compania unor fructe uscate puternic aromate, cum ar fi smochinele, caisele, cireșele. Puteți folosi și fructe proaspete, precum merele, prunele, piersicile, perele. De evitat însă citricele (sursa foto: chef Adrian Hădean).

Cele mai bune vinuri albe de combinat cu brânza au un pic de aciditate. Aciditatea vinurilor albe oferă coloană vertebrală grăsimii din brânză. Secretul este de a alege brânzeturi suficient de agresive, cu o aromă care poate face față chiar și celui mai siropos vin de desert.

Și dacă tot v-am vorbit despre rețeta de sandwhich-uri cu brânză Praid recomandată de chef Adrian Hădean, vă spunem că ambele sortimente, Natur și Alintata cu vin Fetească neagră merg perfect cu aroma unui pahar de vin roșu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sigur nu s-a luat in calcul branza si casul se vaca si oaie care la noi se produce industrial si se vinde la liber in piata sau direct de la domicliu, practica care la noi exista si nu este monitorizata oficial de nimeni, asa ca ii invingem pe francezi la multe kg consumate/om
    • Like 0
  • Slava Domnului si multumiri celor care fac educatie culinara in privinta diferitelor sorturi de branza pentru ca am inceput sa am o oarecare jena cand,accidental, aud oameni(si in special femei) comentand in magazine:' Uite astia vand branza mucegaita!' O reteta simpla,hranitoare,poate fi gustare sau desert:branza de oi cu struguri albi,dulci.Incercati!
    • Like 0
  • Francezul are o vorbă,"entre la poire et le fromage", care ne arată alte obiceiuri şi faptul că masa este un timp alocat cu grijă convivialităţii, relaţiei în familie şi nu numai. Unde masa ca ritual zilnic şi "desertul" fructe cu brânză nelipsit...
    • Like 0
  • Tata, sa mancati voi astia simandicosii caș proaspăt cu ceapă verde si crackers sau alte prostii. Io tot cu o pită o sa halesc brânza noastră.
    • Like 0
  • combinatiile marlanesti dar care merg direct la sufletul romanului sunt:
    -mici+bere
    -gratar de porc+vin rosu de butuc
    -slana +tuica
    restul e poveste...
    • Like 0
    • @ Dorin Ambrozie
      De ce marlanesti? Adica vrei sa halesc micii cu cognac? Gratarul de porc cu sampanie? Slana cu VXOP?
      • Like 2
    • @ Shushaneaua
      Corect! toate tradiţiile sunt de respectat şi au hazul lor, mârlănia se practică şi în familii unde se face aprovizionare cu cele mai "alese" produse, atmosfera în jurul slanei cu ţuică poate fi de adesea de mai bună calitate...
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult