sursa foto: Profimedia
Apropo de regulile simple și aparent neimportante, dar care ne-ar putea face tuturor viața mai ușoară: cât de complicat ar fi să mergem cu toții, pe stradă sau oriunde se întâmplă să fie și alți oameni care circulă în același timp, ținând dreapta? Nu știu cum e prin alte orașe, dar la București există un risc destul de crescut să te ciocnești pe stradă cu alții, mai ales în perioadele mai aglomerate – deși eu am fost în oraș în dimineața asta, când orașul e semi-puștiu, și tot am fost nevoită să mă opresc de câteva ori pe trotuar sau să fac mișcări ca de învăluire, în încercarea de a trece mai departe, pentru că din fața mea veneau oameni circulând pe partea stângă a trotuarului (unii și cu ochii fixați în ecranele telefoanelor, altă oroare pe care o observ din ce în ce mai des pe stradă).
Mersul pe dreapta mi se pare atât de firesc, încât resimt ca frustrantă o astfel de situație, precum cea descrisă mai sus. Și mi-a devenit firesc nu doar pentru că sunt șofer de aproape 30 de ani, ci și pentru că așa am fost crescută de mică, să țin mereu dreapta. Îmi ziceau și ai mei când mergeam la plimbare, presupun că mă învățau și la grădiniță și școală, când ieșeam încolonați în parc sau în cine știe ce vizite - am impresia că tot timpul și peste tot mi s-a atras atenția să fac asta, așa că acum o fac în mod automat, fără să mi se pară vreun efort. Am fost însă mirată să aflu, relativ de curând, că nu toți am fost crescuți așa. Și cred că aici, ca și în multe alte cazuri, e vina școlii - ea e cea care ar trebui să insiste cu educația în acest sens.
Dacă aș avea eu putere de decizie, aș impune în școli și grădinițe programe de circulație rutieră. Toți copiii să învețe să fie pietoni corecți, mai întâi și mai întâi; apoi să învețe și cum ar trebui să circule dacă sunt pe bicicletă, role, trotinetă, hoverboard, monociclu sau orice altă tâmpenie o mai produce mintea unora care se plictisesc de viață. Le-aș da permis de pieton celor care fac dovada că știu să circule corect, cu grijă pentru viața lor și respect pentru ceilalți participanți la trafic.
Apoi, le-aș arăta copiilor și cum se văd lucrurile dintr-o mașină. Să înțeleagă ce vizibilitate are un șofer din interiorul habitaclului, cum nu poate vedea el rotativ ca cucuveaua dacă apare cineva brusc dintr-o parte și, mai ales, cum nu se poate opri o mașină pe loc, într-o fracțiune de secundă, așa cum se poate opri un om care merge pe picioarele lui. Poate așa nu se vor mai găsi copii doritori de trecut strada în viteză și nici pensionari care cred că, dacă pun suveran piciorul pe o trecere de pietoni - oricând, oricum -, gata, înțepenește tot universul la comandă, ca să poată să traverseze ei în siguranță. Sau și mai grav, mame care își împing cărucioarele la fel de iresponsabil pe trecere, fără să facă o estimare elementară a timpului necesar pentru ca mașinile care se apropie să oprească.
Probabil că n-ar fi rele niște simulatoare în acest sens, să îi pui pe copiii aflați la un volan virtual să conștientizeze ce înseamnă să conduci o mașină în diverse situații de trafic. Și să le tot repeți regulile simple care ne fac viața mai sigură și mai ușoară, până ajung cu toții să le internalizeze. Ține dreapta. Fii atent la cei din jurul tău, atunci când mergi pe stradă. Acordă prioritate când poți. Așteaptă pe trotuar până ești absolut convins că poți traversa în siguranță, inclusiv dacă te afli în fața unei treceri de pietoni. Oprește-te la culoarea roșie a semaforului și nu o forța pe cea galbenă. Etc. etc. etc. Vor ajunge astfel nu doar pietoni mai responsabili, dar și șoferi mai corecți, după ce vor crește suficient să își ia permis de conducere. Pentru că regulile astea de bun-simț sunt valabile indiferent de felul în care circuli: ca pieton, ca șofer, ca monociclist. Și dacă le înveți de mic cum trebuie, rămân toată viața cu tine.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.