Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Regula simplă pe care românii nu o respectă. Eu o fac în mod automat, fără efort, dar am fost mirată să aflu că nu toți am fost crescuți așa

Copil masina / sursa foto: Profimedia

sursa foto: Profimedia

Apropo de regulile simple și aparent neimportante, dar care ne-ar putea face tuturor viața mai ușoară: cât de complicat ar fi să mergem cu toții, pe stradă sau oriunde se întâmplă să fie și alți oameni care circulă în același timp, ținând dreapta? Nu știu cum e prin alte orașe, dar la București există un risc destul de crescut să te ciocnești pe stradă cu alții, mai ales în perioadele mai aglomerate – deși eu am fost în oraș în dimineața asta, când orașul e semi-pustiu, și tot am fost nevoită să mă opresc de câteva ori pe trotuar sau să fac mișcări ca de învăluire, în încercarea de a trece mai departe, pentru că din fața mea veneau oameni circulând pe partea stângă a trotuarului (unii și cu ochii fixați în ecranele telefoanelor, altă oroare pe care o observ din ce în ce mai des pe stradă).

Mersul pe dreapta mi se pare atât de firesc, încât resimt ca frustrantă o astfel de situație, precum cea descrisă mai sus. Și mi-a devenit firesc nu doar pentru că sunt șofer de aproape 30 de ani, ci și pentru că așa am fost crescută de mică, să țin mereu dreapta. Îmi ziceau și ai mei când mergeam la plimbare, presupun că mă învățau și la grădiniță și școală, când ieșeam încolonați în parc sau în cine știe ce vizite - am impresia că tot timpul și peste tot mi s-a atras atenția să fac asta, așa că acum o fac în mod automat, fără să mi se pară vreun efort. Am fost însă mirată să aflu, relativ de curând, că nu toți am fost crescuți așa. Și cred că aici, ca și în multe alte cazuri, e vina școlii - ea e cea care ar trebui să insiste cu educația în acest sens.

Dacă aș avea eu putere de decizie, aș impune în școli și grădinițe programe de circulație rutieră. Toți copiii să învețe să fie pietoni corecți, mai întâi și mai întâi; apoi să învețe și cum ar trebui să circule dacă sunt pe bicicletă, role, trotinetă, hoverboard, monociclu sau orice altă tâmpenie o mai produce mintea unora care se plictisesc de viață. Le-aș da permis de pieton celor care fac dovada că știu să circule corect, cu grijă pentru viața lor și respect pentru ceilalți participanți la trafic.

Apoi, le-aș arăta copiilor și cum se văd lucrurile dintr-o mașină. Să înțeleagă ce vizibilitate are un șofer din interiorul habitaclului, cum nu poate vedea el rotativ ca cucuveaua dacă apare cineva brusc dintr-o parte și, mai ales, cum nu se poate opri o mașină pe loc, într-o fracțiune de secundă, așa cum se poate opri un om care merge pe picioarele lui. Poate așa nu se vor mai găsi copii doritori de trecut strada în viteză și nici pensionari care cred că, dacă pun suveran piciorul pe o trecere de pietoni - oricând, oricum -, gata, înțepenește tot universul la comandă, ca să poată să traverseze ei în siguranță. Sau și mai grav, mame care își împing cărucioarele la fel de iresponsabil pe trecere, fără să facă o estimare elementară a timpului necesar pentru ca mașinile care se apropie să oprească.

Probabil că n-ar fi rele niște simulatoare în acest sens, să îi pui pe copiii aflați la un volan virtual să conștientizeze ce înseamnă să conduci o mașină în diverse situații de trafic. Și să le tot repeți regulile simple care ne fac viața mai sigură și mai ușoară, până ajung cu toții să le internalizeze. Ține dreapta. Fii atent la cei din jurul tău, atunci când mergi pe stradă. Acordă prioritate când poți. Așteaptă pe trotuar până ești absolut convins că poți traversa în siguranță, inclusiv dacă te afli în fața unei treceri de pietoni. Oprește-te la culoarea roșie a semaforului și nu o forța pe cea galbenă. Etc. etc. etc. Vor ajunge astfel nu doar pietoni mai responsabili, dar și șoferi mai corecți, după ce vor crește suficient să își ia permis de conducere. Pentru că regulile astea de bun-simț sunt valabile indiferent de felul în care circuli: ca pieton, ca șofer, ca monociclist. Și dacă le înveți de mic cum trebuie, rămân toată viața cu tine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Să zicem că merg pe b-dul Magheru (București), venind dinspre Romană spre Universitate și vreau să mă uit la vitrinele care – ce să vezi – sunt pe partea stângă relativ la direcția de deplasare, adică pe partea cu teatrul Nottara. Ups! Trebuie să merg pe dreapta mea și să văd prin trecătorii care circulă regulamentar pe dreapta lor. Sau, ar trebui să iau metroul până la Universitate și de acolo să mă îndrept spre Romană, ca să pot admira vitrinele conform regulamentului. Deși, drumul meu era spre Universitate...
    Altă stupizenie, să dai vina pe un pieton că ți-a intrat sub mașină, el fiind pe trecerea de pietoni. Adevărat, responsabilitatea este egal împărțită chiar și dpdv legal, însă în caz de accident, tu, șofer criminal, ești la mâna judecătorului. Din câte îmi aduc aminte, în codul circulației rutiere, conducătorii auto sunt obligați SĂ REDUCĂ VITEZA PÂNĂ LA LIMITA EVITĂRII ORICĂRUI PERICOL, într-o grămadă de situații, inclusiv la trecerile de pietoni (cu alte cuvinte, sunt obligați să observe din timp pietonii de pe trotuar și intențiile lor și, dacă e cazul să reducă viteza până la oprirea autovehiculului).
    Cucoană, te-ai simți mai bine dacă ai avea de împărțit responsabilitatea în cazul în care ai călca mortal pe cineva pe zebră, pe motiv că omul se grăbea și nu a aplicat toate măsurile de evitare a accidentului (oprire, asigurare, evaluarea riscului, analiza rapidă a stării carosabilului (e ud, e polei etc.), analiza stării vizibilității (zebra e suficient luminată, condițiile atmosferice scad nivelul vizibilității, hainele purtate de pieton sunt închise la culoare iar afară e întuneric sau hainele sunt albe iar afară e totul alb din cauza zăpezii etc.), sintetizarea tuturor acestor date și calcularea probabilității ca mașina să fie oprită la timp, contact vizual cu conducătorul auto pentru a înțelege dacă are sau nu de gând să oprească etc.).
    Da, săracul pieton, dacă nu e sinucigaș și ar ști că a ieșit cu mașina la plimbare doamana Voiculescu, ar face bine să verifice dacă are vizat carnetul de pieton și mai bine să stea acasă.
    • Like 0
  • Cristian check icon
    Sigur, când te crezi „ambulanță” ai dreptul și să te iei de oameni că nu circulă regulamentar pe trotuar! Chiar să îi „claxonezi” și să faci „nino-nino” la ei! Și nici iarba nu crește perfect aliniată, iar frunzele cad când vor ele și pe unde vor ele și nici dosar cu șină nu au! Când nu știm unde să ne oprim, e foarte ușor să devenim ridicoli!
    • Like 0
  • Romanul e dezorganizat, atat mental cat si fizic. Desigur, cunoaste regula mersului pe dreapta de mult, chiar de pe vremea "aialalta", dar acum e libertate, nu? Adica libertatea la el inseamna ceva fara reguli, fara disciplina si fara ordine. Regulile, disciplina si ordinea sunt lucruri contrare libertatii, in capul lui sec.
    • Like 0
  • sheicu check icon
    aceeasi poveste si pe scarile rulante. in tara pe care, prin forta imprejurarilor, o vizitez destul de des in ultimul timp, toata lumea sta pe dreapta, lasand cealalta parte celor care se grabesc (sau au alt ritm din diferite motive). la noi primesti intrebarea: da' ce, te grabesti? scurt!
    • Like 1


Îți recomandăm

Gramatica la liceu / sursa foto: Profimedia

Te-ai oprit vreodată înainte să trimiți un mesaj, întrebându-te dacă ai scris corect? Ai ezitat între un ,,i’’ și doi, ai șters o propoziție pentru că nu mai știai unde trebuie pusă virgula sau ai reformulat o frază doar fiindcă nu aveai încredere că respectă regulile limbii române? Dacă astfel de situații au devenit obișnuite, este firesc să ne întrebăm cât de mult contează gramatica și ce se întâmplă atunci când școala încetează să o mai predea sistematic.

Citește mai mult

familie fericita

Andreea și Mihnea au o viață împlinită: 42 și 44 de ani, un copil de 10 ani, un credit pentru casă și cariere stabile. Fac tot ce ține de prevenție - nu lipsesc de la controalele medicale periodice, își fac analizele recomandate și încearcă să păstreze un stil de viață echilibrat. Cu câțiva ani în urmă au încheiat și o asigurare privată de sănătate cu acoperire internațională, convinși că e genul de decizie la care speri să nu fii nevoit să apelezi vreodată. Foto: Profimedia

Citește mai mult

Alex Livadaru

Președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, spunea că discuția pornise greșit - se vorbea despre regiuni, guvernatori de regiuni, dar nu se dezbătea despre comasarea comunelor, despre administrații care nu se susțineau financiar și trăiau numai din bani de la centru, ca să achite nișe lefuri ale unor politicieni (primari și consilieri locali) și funcționari. Existau politicieni care își exprimau temeri legate de regiunea cu județele în care populația majoritară nu este de etnie română. Județele care să fie considerate „capitalele” acestor regiuni i-au făcut pe mulți să se încaiere: care merită mai mult, Brașov sau Sibiu, de exemplu?

Citește mai mult

Cristi Danileț.

Pe chestiunea cu primarul Timișoarei nu am fost întrebat, dar o spun: CCR nu are voie să zică faptul că o lege poate întrerupe un mandat în curs al unui primar, cât timp acea lege introduce o condiție în plus care nu exista la data validării primarului. foto: Inquam Photos / George Călin

Citește mai mult