Bugetul de stat, împovărat cu sumele pierdute de primării în instanță. Care sunt implicațiile

Contribuabilii care au de recuperat sume de bani de la autoritățile publice locale, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, au posibilitatea să le compenseze cu taxele și impozitele pe care le datorează către bugetul de stat, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 93/2023. Actul normativ a fost adoptat cu scopul de a ajuta contribuabilii să încaseze mai repede sumele câștigate în instanță, dat fiind că primăriile invocă de fiecare dată resursele financiare limitate, dar și pentru a degreva autoritățile publice locale de plata unor sume care se pot dovedi excesiv de împovărătoare și care pot afecta activitatea comunităților. Cu toate acestea, sunt încă multe aspecte care nu au fost luate în calcul la elaborarea noii reglementări.

Până la apariția Legii nr. 93/2023, publicată în Monitorul Oficial în data de 18 aprilie 2023, un contribuabil putea apela la compensare doar pentru creanțele fiscale administrate de aceeași autoritate publică (spre exemplu, taxele datorate către ANAF cu rambursările cuvenite de la aceeași instituție), dar nu avea posibilitatea să solicite stingerea datoriilor către bugetul central cu sumele pe care le avea de recuperat de la autoritățile publice locale.

În cazul sumelor de recuperat de la unitățile administrativ teritoriale (în sens general, de la primării), contribuabilul avea la dispoziție o serie de remedii (compensarea cu obligațiile față de bugetul local pe o perioadă de mai mulți ani, până la stingerea datoriei, executarea silită, declanșarea procedurii de insolvență a unității administrativ-teritoriale etc.). Însă toate acestea prezintă numeroase dezavantaje, astfel că, de cele mai multe ori, contribuabilul era pus în imposibilitatea de a recupera banii cuveniți într-un termen optim și fără a recurge la proceduri administrative și/ sau judiciare suplimentare.

Stimulent pentru indisciplină financiară

Noua lege încearcă să corecteze aceste deficiențe, dând posibilitatea contribuabilului să ceară compensarea creanțelor fiscale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive (deci nu orice creanță deținută de contribuabil față de autoritatea locală) cu obligațiile de plată către bugetul central. Însă este departe de a acoperi toate situațiile identificate în practică.

Spre exemplu, această compensare nu ajută contribuabilii care au de plătit către bugetul de stat sume cu mult mai mici față de cele pe care le au de recuperat de la autoritățile publice locale. Totodată, această soluție nu îi favorizează nici pe cei care au de recuperat bani și de la bugetul de stat.

Mai mult, legea se poate transforma într-un instrument de care primăriile și autoritățile publice locale ar putea abuza, pentru că le-ar permite să refuze oricând să restituie către contribuabili sumele stabilite prin hotărâri judecătorești și să îi invite pe aceștia să ceară compensarea cu obligațiile de plată către bugetul de stat. O astfel de practică abuzivă vine în contradicție cu reglementările în vigoare, care stabilesc obligația primarilor, în calitate de ordonatori principali de credite, de a dispune toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, pentru a asigura în bugetele proprii sursele financiare necesare pentru plata sumelor datorate în temeiul unor titluri executorii (decizii definitive ale instanțelor).

Inclusiv guvernul a apreciat, prin punctul de vedere transmis cu privire la această lege, că o astfel de măsură poate conduce la abuzuri din partea organelor fiscale locale, dat fiind că le dă posibilitatea să emită decizii de impunere nelegale, în temeiul cărora vor încasa de la contribuabili sume de bani necuvenite, pe care nu vor mai fi obligate să le restituie, eventual cu dobânzi și penalități, în cazul în care actele de impunere sunt anulate de către instanță. În final, bugetul central preia obligația de a despăgubi contribuabilii respectivi, iar bugetul local va fi, astfel, majorat în mod artificial.

În concluzie, Legea nr. 93/2023 nu face altceva decât să îngăduie pasivitatea autorității locale, care s-ar putea prevala de acest mecanism pentru a evita obligația de restituire a sumelor datorate, stabilite de instanțe. Contribuabilul, afectat deja de procedura deseori greoaie și costisitoare a unei acțiuni în instanță, nu obține un beneficiu real din aplicarea acestei legi dacă are de recuperat sume importante de la bugetul local, dar nu are obligații substanțiale de plată către bugetul de stat, sau dacă are de recuperat bani și de la acest buget. Așadar, câștigătorul real al acestei modificări legislative este bugetul autorității publice locale, în timp ce marele pierzător este bugetul de stat.

Au contribuit Elena Moroiu, Associate, și Andreea Pantofaru, Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp