Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Bugetul de stat pe 2017 sfidează logica economică. Este un buget al salariilor, pensiilor și asistenței sociale și mai puțin un buget de dezvoltare și investiții

Bugetul pe 2017 a pornit cu probleme de la bun început. Inițial s-au bazat pe un anumit nivel al veniturilor pentru 2016 care s-a dovedit a fi mult sub cel prognozat inițial pe baza căruia s-a făcut și rectificarea bugetară pozitivă de la final de an. Acest lucru făcea complet necredibil venitul prognozat pentru 2017.

În plus, guvernul nu a fost numit suficient de rapid pe final de an astfel că nu a mai avut timp să stopeze reducerea TVA, eliminarea supra-accizei din carburanți și eliminarea taxei pe construcții speciale. Ulterior, programul de guvernare a adus noi presiuni pe buget: creșterea salariilor bugetarilor, creșterea plafonului pentru microîntreprinderi la 500.000 Euro și un impozit de 1% pentru acestea. Toate aceste măsuri pun presiune pe cheltuieli și diminuează în paralel venituri, și mai mult decât era inițial anticipat.

Singurele variante pentru a încadra cheltuieli programate pentru 2017 mult peste posibilitatea de a colecta venituri bugetare erau: presarea la maximum a deficitului bugetar și introducerea în ipoteze a unei creșteri economice astronomice și necredibile. Ambele variante la fel de periculoase pentru stabilitatea macroeconomică de ansamblu. Presarea la maxim a deficitului lasă impresia că guvernul nu a acționat preventiv și nu a luat în considerare elemente pe care nu le poate controla direct (cum ar fi seceta sau un an foarte ploios). O simplă secetă poate împinge rapid un deficit setat la puțin sub 3% semnificativ peste limita de 3%. 

Introducerea unei creșteri economice necredibil de mari (5,2%) dă posibilitatea unei proiecții la fel de optimistă legată de veniturile bugetare. Vom vedea foarte rapid cine a avut dreptate după primul trimestru al acestui an când vor apărea primele estimări legate de PIB. Este clar că în acest an vom vedea enorme tăieri / ajustări de cheltuieli programate inițial prin acest buget (rectificări negative semnificative). 

Acest buget frizează logica economică ce spune că resursele sunt limitate (chiar și pentru guvern) și că orice buget trebuie să încadreze cheltuielile într-o valoare realistă de venituri. Este un buget cu foarte multe riscuri și incertitudini care va genera mai multe probleme decât ne putem închipui. Este un buget sărac de la care s-a dorit prea mult. 

Cristian Păun

Un guvern care operează pe rectificări majore nu pare a fi un guvern credibil și serios. Optimismul, ca să nu spun ruptura completă de realitate, se vede pe toate palierele: o creștere incredibilă a impozitului pe profit colectat (cu circa 70% față de 2016, adică practic o dublare a sa), o creștere incredibilă a TVA colectat (aproape de 5%, identic cu creșterea economică prognozată, istoricul ultimilor ani arată că niciodată nu am avut o astfel de situație, excepție face anul în care a crescut masiv TVA, acum însă vorbim de scăderea TVA).

Ce riscă guvernul prin acest super-optimism? Nu mare lucru. O să dea vina pe vechea moștenire, pe ploaie, soare sau vânt sau, de ce nu, pe protestele din stradă. Nu va plăti guvernul pentru datoria publică ce va crește substanțial pentru a finanța acest deficit foarte probabil peste 3% din PIB. Nu vor fi plătite de guvern penalitățile pentru deficit excesiv. Nu guvernul va plăti pentru faptul că europenii ne vor trata, încă odată, ca o piatră de moară pentru ei. Cei care vor plăti vom fi noi, cei care contribuim din plin la formarea acestui buget. România nu are caracteristicile unei țări dezvoltate; nici măcar țară emergentă nu este. O criză externă la noi produce prăbușiri ale PIB-ului semnificative (a se vedea 2008 și 2009). Dacă acum avem o datorie de 40% din PIB pe care o considerăm inofensivă, dacă urcă la 50-55% din PIB ne expunem enorm. La o prăbușire a PIB cu 20-25% într-o eventuală criză sărim ușor de 70-80% procent al datoriei publice în PIB. Cu costurile de rigoare.

Acest buget sfidează logica economică ce spune că resursele sunt limitate (chiar și pentru guvern) și că orice buget trebuie să încadreze cheltuielile într-o valoare realistă de venituri. Este un buget cu foarte multe riscuri și incertitudini care va genera mai multe probleme decât ne putem închipui. Este un buget sărac de la care s-a dorit prea mult. Este un buget care mizează prea mult pe elemente pe care guvernul nu le poate controla sau influența nici măcar indirect. Este un buget al salariilor, pensiilor și asistenței sociale și mai puțin un buget de dezvoltare și investiții. Este un buget care nu ne va împinge prea mult înainte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Este un buget nerealist .iar in curand se v-a vedea asta
    • Like 0
  • Ionel check icon
    In linii generale concluziile prof Paun sunt pertinente. Titlul corect era ca "Este MAI MULT un buget al salariilor, pensiilor și asistenței sociale și mai puțin un buget de dezvoltare și investiții". Prefer ca sumele sa mearga in buzunarele oamenilor decat in fraudele la achizitii si investitii, pentru ca in cei 27 de ani nu se vad investitii remarcabile....in epoca boc/basescu am luat 20 miliarde de la FMI, cat ar trebui sa luam acum pentru a acoperi un eventual deficit de 3,7 % ? Apropo, deficitul de 3 % la PIB-ul Romaniei de 160 miliarde in 2016 reprezinta 4,8 miliarde, pe cand 3 % la PIB-ul Germaniei care este peste 3 000 de mld euro este o suma la care nici nu ne gandim....
    • Like 0
  • E adevărat, e un buget superoptimist care are venituri mărite doar potențial în timp ce cheltuielile sunt cât se poate de reale. Problema investițiilor publice e spinoasă la noi. Cu politizarea până la nivel de portar de cimitir a instituțiilor publice de la noi , investițiile publice sunt doar mijloace de sifonare a banilor publici către firmele finanțatorilor de partid. Îmi aduc aminte anul 2009 când s-au tăiat salarii și s-au impozitat pensii doar ca încaseze firmele lui Cocoș și ale altora ca ei pentru pârtii nefolosite sau stadioane în pantă. Ca să nu fiu acuzat de părtinire vă rog să numărați km de autostradă realizați în 25 de ani cu 10 mrd de € din care scădeți vă rog km aferenti A1 realizată în comunism. Faceți comparație cu ce salarii sau pensii s-ar fi plătit cu suma aia. Acum e adevărat că și consumul aduce creștere economică cu o condiție esențială să nu crească importurile, altfel deficitele vor exploda . Când e creștere economică cresc și investițiile doar că în sectorul privat, adică doar în sectoarele aducătoare de profit. Acum perioadele de criză afecteaza toate țările cu deficite bugetare/comerciale /de cont curent și cu datorii externe.Singurele țări neafectate sunt cele cu excedente și rezerve valutare mari (Germania, Japonia, China,Suedia ),nu e cazul majorității țărilor europene inclusiv celor anglo-saxone.
    • Like 0
  • Salariile au fost crescute doar la anumite categorii de bugetari, nu la toți.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Articol pertinent, la obiect si foarte corect. Aberație mai mare decît acest așa zis buget, nu poate exista.
    • Like 0
  • check icon
    Investițiile ie rele maică, las să dee și la beții pensionari că munciră la „stat” o veață`ntreagă și nu muriră căcând zice pesedeul aista cădăpensii maimarite uite că le șidădu mancaiașiopăiei dă rominicuarțideainoștri amincum zicetaicapopa
    • Like 0
  • Florin check icon
    Dl. Paun, ca intotdeauna, un iubitor al firmelor de asigurari, al bancilor, al firmelor de consultanta, al unor multinationale, in niciun caz un adept al investitiilor durabile. Toate cele bune!
    • Like 0
    • @ Florin
      Dorin check icon
      Stimabile, ai greșit adresa: A3 si RTV sunt in altă parte.
      • Like 0
    • @ Dorin
      Ionel check icon
      Sa inteleg ca, in opinia dvs., Republica.ro este exclusivist si nu sunt admise alte pareri !!?? Asa vedeti dvs democratia !? Sa stiti ca eu urmaresc toate posturile, inclusiv cele doua enuntate de dvs...spre exemplu, aseara a fost o emisine foarte buna la Realitate tv, desi nu sunt un fan al circarului de acolo......
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult