Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Șapte soluții pentru traficul de coșmar din București. Ce spun arhitecții

Traficul de coșmar din București este rezultatul unei politici de infrastructură rutieră la nivelul autorităților - Primăria Capitalei, CNADNR - care a lăsat de dorit. Au fost lărgite străzi, s-au micșorat trotuare, s-a făcut acces către centrul orașului, dar nu s-a făcut ce era cel mai important: o centură a Bucureștiului la nivel de autostradă. Mare parte din tranzitul dintr-o parte în alta a Bucureștiului se face pe la Piața Universității, ca într-un sat de 1.000 de locuitori.

„Toată lumea spune, instinctiv, că dacă ai drumuri mai late și mai multe se va circula mai bine. Din păcate regulile urbane spun invers. În momentul în care mărești capacitatea fără să existe o relație și interdependență între ele creezi de fapt ambuteiaje și mari probleme”, a declarat pentru Republica.ro arhitectul Teodor Frolu.

Ce s-ar putea face pe termen scurt și mediu pentru a rezolva problema traficului din Capitală? Republica.ro a cerut părerea unor arhitecți.

Arhitectul Teodor Frolu vorbește de câteva soluții, între care crearea de benzi prioritare pentru autovehiculele de transport în comun și crearea unui sistem de parcare integrat, la nivel central, format din mai multe parcări de mici dimensiuni, până în 250 de locuri.

• Prima soluție care poate să fie realizată simplu, este, acolo unde spațiul permite, crearea de benzi prioritare pentru transportul public și de stații intermodale, în nodurile importante, prin care să se poată face mult mai ușor transferul de la metrou la transportul public la suprafață. „Crearea unor benzi prioritare pentru transportul public nu este un lucru atât de complicat. Lucrurile trebuie făcute în baza strategiei de mobilitate care există”, spune Frolu.

• A doua intervenție care nu implică costuri majore este o politică de parcare în zona centrală. Ideea de a lăsa lumea să parcheze unde vrea și cum vrea nu ajută pe nimeni. Acestea sunt lucrurile care s-ar putea face pe termen scurt.

• Pe termen mediu în zona centrală este nevoie de un sistem integrat de parcări și creșterea capacității transportului public. Un sistem de parcare integrat, la nivel central, este format dintr-o succesiune de parcări de mici dimensiuni, până în 250 de locuri, care shimbă total conceptul de până acum, pentru că o parcare foarte mare în zona centrală devine un generator de trafic.

În politicile urbane moderne totdeauna transportul public, pietonii și bicicliștii sunt prioritari. „Nu e simplu să scoți oamenii din mașina proprie și să îi urci în transportul public. Rețeaua de metrou are capacitatea cea mai mare de absorbție. Investițiile în infrastructura de metrou sunt binevenite”, explică Frolu.

• Un alt lucru care se poate face pe termen scurt și mediu pentru a mai rezolva din problema traficului în București constă în refacerea unor conexiuni pietonale în zona centrală, niște shortcut-uri între zone care vor ajuta foarte mult la dezvoltarea orașului, dar și din punct de vedere economic.

Toată lumea spune, instinctiv, că dacă ai drumuri mai late și mai multe se va circula mai bine. Din păcate regulile urbane spun invers. În momentul în care mărești capacitatea drumurilor fără să existe o relație și interdependență între ele creezi de fapt ambuteiaje și mari probleme.

— Teodor Frolu, arhitect

Arhitectul Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de părere că nu există „o alifie universală” pentru problema traficului din București, iar soluția nu poate fi decât una combinată și echilbrată. Acest lucru înseamnă trei-patru lucruri realizate simultan:

• Prioritizarea și ridicarea calității transportului în comun. Vehiculele de transport să aibă cale dedicată și să nu fie prizoniere în traficul autovehiculelor obișnuite. Utilizatorul ar putea astfel să conteze pe punctualitatea transportului în comun, care este o mare problemă. Și calitatea transportului în comun este o problemă. Există foarte mulți oameni cărora le repugnă transportul în comun din varii motive.

• Rezolvarea problemei traficului prin intoleranța la parcarea abuzivă. Foarte multe căi de trafic sunt strangulate. Se fac staze din cauza celor care s-au obișnuit să parcheze abuziv, pentru că știu că nu pățesc absolut nimic. Este o toleranță deplină la a folosi carosabilul și trotuarele parcând abuziv. Cel care folosește un autovehicul se va gândi și va învăța că de fapt nu dispune de rezerve de parcare nelimitate sau oriunde și va folosi vehiculul cu mult mai mult discernământ, ceea ce va ușura traficul. „Bineînțeles că sunt celelalte soluții, cu platforme mari de park and ride, sau de zone în care să poți să îți lași autovehiculul. Sunt persoane din suburbii care vin cu autovehiculul până la stațiile de metrou și apoi își continuă drumul la serviciu cu metroul. Este un comportament spontan care trebuie ajutat prin proiecte de tipul acesta”, arată Șerban Țigănaș.

• O politică de plată a parcărilor care să fie bine calibrată și reglată. Din taxa de parcare poți să faci chiar „minuni” într-un oraș foarte aglomerat, spune arhitectul.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate domnilor ati scapat calea cea mai importanta de rezolvare: scoaterea a 25-30 km linii de tramvai, acolo unde acesta merge gol la 3 m deasupra metroului. St cel Mare, Mihai Bravu, Armata Poporului și mai sunt. Inteleg ca sunt slabe speranțe pe directia asta, reabilitarea liniilor de tramvai e fieful unor firme de casa ale Primariei. Asa s-a procedat și la Paris, la Brașov, Constanța și ce bine se circulă la ei!
    • Like 0
  • banda unica pt ratb, taxi, politie, biciclete, ratb mai des si program si de noapte - totul ia cateva saptamani de planning si 1 luna de aplicat. Nu sunt sanse sa se faca pe fiecare strada, dar unde sunt 2 benzi si unde circula ratb da. Functioneaza in atatea mari capitale si orase mari ( Bruxelles, Anvers, etc)- va merge si la noi.
    Vor fi si proteste, ca doar au fost si in alte tari ( cine are rabdare sa se uite in Bogota ce schimbare a fost acum 10 ani). Dar in final va scadea si trafic, si poluare, lumea va face mai multa miscare si deci va fi mai bine.

    In rest, parcari etajate la guri de metrou la intrarea in oras va degreva si de ce nu extins metroul la suprafata - sunt multi care stau in afara orasului.

    In alte mari orase sunt tuneluri de 3-'km prin centru, la noi ar fi prea costisitoare si prea mult timp pana sa se faca asa ca varianta imediata este.... mai mult ratb.putin
    • Like 1
  • Banda unica #ratb1 se poate face in 1 luna. Si este necesara pt ca este o chestiune de viata si de moarte: poate fi folosita si de serviciile de urgenta.
    Detalii pe pagina FB speedupb
    • Like 1
  • Parcarea subterană de la universitate costă 6 lei/oră, preț occidental pt salarii de 4 ori mai mari decât ale noastre. Normal că e goală tot timpul
    • Like 0
  • Mai putine semafoare, mai multe sensuri giratorii. Traversati Brasovul si veti vedea un excelent exemplu, cu sensuri giratorii FARA SEMAFOR (au semafor doar pentru pietoni, nu pentru trafic). Sensul giratoriu se autoregleaza, NU necesita semafor; contraexemplu tipic in Bucuresti e intersectia de la Razoare.
    • Like 0
  • Sa rezolve problemele de pe centura, in primul rand cea de la Ghencea-Domnesti.
    Orar de aprovizionare strict pe timpul noptii, nu este normal ca tot felul de utilitare sa blocheze Bucurestiul ziua.
    Mult povestita Centura 2 inceputa cat mai repede (cei ce cunosc, folosesc drumurile satesti ce ocolesc Bucurestiul, Corbeanca- Balotesti- Tunari- Stefanesti- Afumati- Branesti-Cernica- Balaceanca- Glina- Jilava- Clinceni- Donesti- Ciorogarla- Bacu- Sabareni- Buftea- Corbeanca, mai lung cu 20-30 de km, dar cu media de 40 de km/ ora iesi mai ieftin nu doar la timp ci si la consum si uzura, super-OK cand Centura se aglomereaza).
    Si, apropo de parcari anapoda, daca o parcare ilegala la Londra te duce la vreo 1500 de lire, cu tot cu recuperarea masinii, sa fie si la noi macar pe la 6-7 sute de lei.
    Sa se imbunatateasca transportul in comun, in primul rand conditiile, sa fie sustinut de la buget pe partea de abonamente.
    Un sistem de taxare a motoarelor care sa tina cont si de kilometrii parcursi prin Bucuresti.
    Sa se mareasca drastic diferenta la taxare intre masinile gen buburuze si SUV-uri.
    In timp, sa se scoata toate depozitele, en-gross-urile, mega-mall-urile si super-marketurile, scriem despre chestiile mari, ce necesita sute de locuri de parcare, deci sa le mute in afara orasului.
    Sa se creeze, tot in timp, cartiere de afaceri, separand zonele de locuinte de cele pentru firme.
    • Like 1
  • Pentru incurajarea folosirii transportului public, ar fi de minim bun simt sa se instaleze aer conditionat. Vara este un cosmar sa mergi cu el, normal ca fiecare isi ia conserva personala.
    • Like 4
  • Nu inteleg... Avem deja benzi prioritare pentru transportul in comun. Avem si parcari subterane in zona centrala, mai multe. De ce propunem sa facem ceva ce exista deja? A, daca am propune sa si respectam regulile, ar fi cu totul altceva! Adica politia sa isi faca treaba si sa-i sanctioneze pe cei care circula pe benzile dedicate transportului in comun si pe cei care parcheaza pe strazile centrale, in loc interzis, desi parcarea subterana de la cateva zeci de metri mai incolo e goala, de exemplu.
    • Like 5
    • @ Alunita Voiculescu
      Nu avem benzi prioritare. Ce exista sunt doar misto uri ale lui oprescu
      • Like 0
  • Pana nu se rezolva problema centurii, cu cel putin 2 benzi si accesul catre centura (vezi Prelungirea Ghencea) practic nu exista alternativa viabila la tranzit-ul prin centru.
    Apoi putem vorbi despre prioritizari, parcari noi, zone pietonele, etc
    • Like 3


Îți recomandăm

Cu 3 ani în urmă am devenit mamă de adolescentă

Încă de la început pe traseul nostru spre a o aduce acasă la noi, ne-am lovit de chichițe birocratice. Adopția nu era posibilă de fapt, din motive pe care aleg să nu le expun, așa că am fost îndrumați spre varianta cea mai apropiată ei, plasamentul familial.

Citește mai mult