Ca după orice nuntă - bârfe mici şi răutăţi

Foto: Guliver Getty Images

Harry a cunoscut-o pe Meghan la o întâlnire aranjată de o prietenă comună, în 2016. Doamnelor şi domnişoarelor nu mai ocoliţi blind date-urile, nici nu ştiţi când ar putea fi din nou în ofertă un alt prinţ! Faptul că un prinţ, descurcăreţ şi plin de şarm, şi o actriţă, frumoasă şi cu inima caldă, răspund pozitiv aranjamentelor prietenilor, disperaţi să-i tot vadă însingurându-se mizerabil, parcă ne dă tuturor speranţă. În loc să ne înecăm suspinele în găletuşa cu îngheţată poate ar fi mai bine să lăsăm deoparte telefoanele mobile şi să ieşim mai mult din casă. Şi să privim mai des în jur, de ce să dai like unui copac nins cu flori violet pe Facebook, când plopi singuratici, mirosind încă a Eminescu, aşteaptă o îmbrăţişare?!

Harry a cerut-o de nevastă într-o seară ca oricare alta, în timp ce pregăteau cina, o găină la cuptor, Meghan repezindu-se să accepte pentru că dragostea trece prin stomac şi a lor se asezonase chiar în templul bucătăriei.

De sâmbătă, Harry şi Megan sunt soţ şi soţie, dar şi duce şi ducesă de Sussex. Sussex-ul - o vechitură cu propria istorie, pe unde au trecut şi împărăţit romanii, vikingii şi saxonii de sud - Suth Seaxe însemnând ţara saxonilor de sud, de unde şi denumirea de Sussex. Pe la 1066 William Cuceritorul, al Normandiei, l-a bătut măr pe Regele Harold al doilea, un anglo-saxon, dar nu a făcut prea mulţi purici prin zonă, istoria locului animându-se abia pe la 1700 când stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Harry, Regele George al patrulea a construit acolo un superb castel de vacanţă, la marginea mării. Regina Victoria nu s-a dat însă în vânt după el, aşa că pe la 1850 l-a vândut autorităţilor locale, în timpul Primului Război Mondial fiind transformat în spital, în folosul armatei. Cu ce îşi aşteaptă Sussex-ul noua aristocraţie? Nu, nu cu pâine şi cu sare, aflăm de pe site-ul BBC-ului, ci cu foi de plăcintă cu seu, un deliciu local servit cu fructe, reţetă care a apărut pentru prima dată într-o carte de bucate de pe la 1675, descrisă de Hannah Woolley. Tot din Sussex se pare că a plecat şi celebra Banoffee Pie, o tartă cu banane şi sos cremos de caramel. Şi mai are Sussex-ul şi propria rasă de câine - Sussex Spaniel, care e şi cea mai rară specie de Cocker Spaniel, fiind salvată, nu demult, de la extincţie.

Pe drumul deschis de Prinţesa Diana, noua generaţie de prinţi şi prinţese a cucerit, prin naturaleţe, lumea, păstrând viu până şi interesul republicanilor, care deşi se plâng, căci activitatea le e trecută în statut, nu se dau în lături de a fi parte şi la profit, căci Casa Regală atrage turişti în fiecare an, iar evenimentele marcante sunt folosite drept guri de aer proaspăt pentru economie. Theresa May, ca oricare alt prim ministru, nu poate fi decât bucuroasă să plătească o parte din cheltuielile legate de nuntă, când profitul va scoate din amorţeală confuzia morbidă a pieţei, mai ales după greşelile cu care s-a înconjurat Brexit-ul şi faptul că prosperitatea promisă nu are niciun gând să dea prea curând pe acasă. Nunta regală a încălzit inimile britanicilor, mesajele acestora din mediul online dovedesc că le-a mai fost ridicat un pic moralul, s-au simţit din nou mândri de ţara lor. Care dintre noi nu are nevoie, măcar din când în când, să fie în centrul atenţiei? Pentru guvern - o altă pleaşcă, care a mai şters din resentimente şi amărăciune. Cât timp Casa Regală e o sursă de profit pentru economie, republicanii vor mârâi fotogenic, dar ar fi o mare greşeală să şi muşte. Şi nu pot să nu consemnez, sub o notă fericită, că la nunta de sâmbătă nu a fost invitat niciun politician, ceea ce e un alt semn de normalitate. Ştiindu-le însă, ca pe cai breji, orgoliile, sarcasmele nu vor întârzia să apară, mai ales în zonele imediate de influenţă. Căci da, şi politicienii bârfesc, şi încă cum! Dacă mă gândesc la ai noştri, de pe cheiul dâmboviţean, cred că sunt la fel de prolifici ca versurile de manele.

Dar atitudinea noii generaţii de prinţi cred că se datorează nu numai Dianei, dar şi mult mai discretului Prinţ Charles. Maiestatea Sa este cel care şi-a influenţat fundamental copiii, poate şi cu un pic de regret, în gând, în ceea ce o priveşte pe frumoasa lor mamă. Deşi ţinut strâns din frâu de propriii părinţi, Charles şi-a crescut copiii echilibrat, deschişi către lume şi către nou. Trebuie să fii orb să nu-i vezi visul devenit realitate cu ajutorul băieţilor săi. O mai mare independenţă faţă de rigori depăşite, o autonomie faţă de povara, uneori chinuitoare, a trecutului. Şi da, prinţilor li se citeşte în ochi candoarea Dianei, dar în ţinută, în gândire, în seriozitate e moştenirea Prinţului Charles.

Ce s-a mai întâmplat după ceremonia religioasă? 600 de invitaţi au luat prânzul, patronat de Regină, în compania mirilor şi a familiei regale, apoi 200 dintre cei apropiaţi cuplului s-au pregătit pentru petrecerea de seară, organizată de Prinţul Charles, care se pare că a fost şi cel care a ales corul de muzică gospel care ne-a încântat dintre zidurile catedralei.

Cadoul de nuntă al lui Harry pentru Meghan a fost un inel cu un aquamarine impresionant, care a aparţinut Dianei şi care s-a asortat perfect cu rochia superbă semnată Stella McCartney şi cu condurii de mătase, cu talpă albastru-cer senin, de la Aquazzura. Şi rochia de seară a miresei a urmat tot o linie simplă.

La prânzul fastuos, Sir Elton John a fost rugat de către prinţ să dedice „Your song” (Cântecul tău) miresei, iar la petrecerea de seară se pare că speech-urile au umezit generos ochii. Cel mai emoţionant a fost de departe cel al Prinţului Charles, care a încheiat cu: „Bătrâne, mă bucur enorm pentru tine!” (My darling old Harry, I'm so happy for you!"), un apropo la faptul că prinţul a câştigat mult în înţelepciune în ultimii ani şi o dovadă a relaţiei calde, înduioşătoare, dintre tată şi fiu. Prinţul Charles a ştiut să strecoare întotdeauna câteva bătăi, cuminţi, de inimă în discursurile sale.

Dacă doamnele au fost cu ochii pe rochie, domnii au apreciat probabil Jaguarul cu care Harry şi Meghan au demarat spre petrecerea de la Frogmore House. Un model E-Type Concept Zero, lansat în 1968, dar care între timp a fost transformat într-un automobil electric. 

Cum s-a văzut nunta de pe strada mea? O mulţime de discount-uri oferite de supermarketuri şi de magazinele online, petreceri organizate de pub-urile din apropiere, program TV mai animat. Toată rufăria pusă la uscat, zilele cu soare numărându-se pe degete profităm de orice ocazie, încă mai miroase a cârnaţi şi cotlete de vită. Zvonuri de beţii şi toasturi de prin curţile vecine până târziu în noapte, dar pentru care nu am sunat anonim la Poliţie pentru că a fost o sâmbătă, o nuntă, un prilej să-mi încălzesc şi eu sufletul puţin la iubirea altora.

Şi au mai fost şi multe zâmbete, pe stradă, de la necunoscuţi şi asta spune totul despre zilele în care ni se fâlfâie de politică.

I-aş fi trecut cu vederea, dar pe unde treci îţi bagă degetele în ochi, pe cei care ne-au certat pentru emoţiile noastre de modă veche, impunându-ne o comparaţie cu morţii Siriei şi dezastrele din Orientul Mijlociu. Mă îndoiesc că la nunta lor s-a servit colivă şi au bocit-o pe străbunica. Să mai lăsăm un pic ipocriziile şi să ne mai uităm şi la noi înşine, înainte de a măsura nasurile altora.

Harry, ca şi William, a refuzat să-i ceară iubitei să semneze un contract prenupţial. Iubirea e vie, încă n-a murit, deşi mulţi nebuni o fugăresc cu pumnalul!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp