foto: Profimedia
Când ai o problemă de sănătate devii vulnerabil și îți pui sănătatea în mâinile celor care s-au pregătit să îți rezolve această problemă.
Vorbim prea mult de empatie și prea puțin de cultura organizațională.
Vorbim despre lipsa de empatie a personalului medical din sistemul public și o explicăm prin burnout, suprasolicitare, gărzi, lipsă de personal. Toate sunt reale. Dar nu explică totul.
Există un fenomen mult mai interesant și bulversant: comportamentul dual al aceluiași medic.
La stat poate fi grăbit, autoritar, uneori arogant și dispus să accepte „plicul”. Câteva ore mai târziu, în clinica privată, este politicos, atent, explică și respectă pacientul.
Vedem același lucru la unii medici, inclusiv dintre cei tineri, care lucrează o parte din an în spitale din UE. Acolo respectă regulile, pacientul și limitele profesionale. Reveniți în România, reapar vechile comportamente.
Nu și-au pierdut empatia în avion. S-a schimbat sistemul în care lucrează și ceea ce acel sistem permite, tolerează sau sancționează.
Poate că, de aceea, vorbim prea mult despre empatie și prea puțin despre profesionalism și cultură organizațională.
Nu putem obliga un medic să simtă suferința fiecărui pacient. Putem însă pretinde să-l trateze cu respect, să-i explice ce i se întâmplă, să-i protejeze demnitatea și intimitatea, să-l implice în deciziile care îl privesc și să-i ofere același standard de îngrijire, nu unul legate de "stimulente", toate nelegale. Spun asta pentru că "plicul" denaturează grav relația medic-pacient, însă apare și situația incredibilă, mai rar, ce e drept, ca și la privat să existe această practică!
Atitudinea plină de respect față de bolnavi nu este dovadă de bunătate, ci obligație profesională.
Iar schimbarea nu se face prin cursuri despre empatie, ci prin reguli și consecințe: standarde clare de comportament, evaluarea experienței pacientului, mecanisme sigure de reclamație, responsabilizarea șefilor, protejarea rezidenților de abuzurile ierarhice și toleranță zero față de plățile informale.
O organizație îi învață permanent pe oameni ce este acceptabil. Dacă aroganța, umilirea pacientului sau plicul nu au consecințe, ele devin parte din cultura ei.
Faptul că același medic se poate comporta impecabil în alt sistem demonstrează că schimbarea este posibilă. Nu trebuie să schimbăm natura oamenilor. Trebuie să schimbăm regulile jocului.
Altfel pacientul își pierde încrederea in vindecătorii lui, iar asta îl vulnerabilizează poate mai mult decât boala în sine! Ca medic ATI știu că o discuție preanestezică în care să răspunzi la toate temerile pacientului face mai mult decât orice medicație anxiolitică. Pentru că i-ai redat încrederea în actul medical și echipa medicală.
Respectul față de pacient, comportamentul față de el, de subalterni, cultura organizațională trebuie să fie standard de acreditare și obligație profesională!
Schimbarea va începe cu fiecare dintre noi, la locul de muncă, acolo unde ne luptăm zi de zi pentru speranța la viață a fiecărui pacient.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.