Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cadrele medicale care tratează bolnavii de COVID vor primi un stimulent de risc în valoare de 2.250 de lei net

Cadrele medicale implicate în tratarea bolnavilor de COVID-19 vor primi un stimulent de risc în valoare 2.250 de lei net, a anunțat luni ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

De măsură vor beneficia 75.000 de persoane - medici, asistenți, membri ai personalului care lucrează pe ambulanță și ai personalului paramedical, iar banii vor veni din fonduri europene, a spus Boloș.

Valoarea brută a stimulentului va fi de 2.500 de lei, din care va fi scăzut impozitul pe venit de 10%.

Boloș a anunțat că și alte măsuri de luptă împotriva coronavirusului vor putea fi plătite din fonduri de la UE. Astfel, vor fi decontate echipamente medicale de protecție în valoare de 350 de milioane de euro, iar România va primi 300 de milioane de euro pentru a suporta cheltuieli generate de șomajul tehnic. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Leo check icon
    Dar contribuții de ce nu plătesc?
    • Like 0
  • Personalul medical implicat direct în "lupta" contra SARS-CoV-2, ar trebui să aibă exact aceleaşi facilităţi pe care le au militarii în Afganistan. Nici mai mult, nici mai puţin. La fel şi în cazul unor "accidente de şantier" (ca să folosesc o expresie a unui fondator "Republica"). Numai că... s-ar putea să nu le placă.

    A propos, sunt curios să ştiu ce asigurare de viaţă are personalul care lucrează în mod curent în domeniul bolilor infecţioase (spitale, laboratoare etc.) şi dacă da, cine o plăteşte.
    • Like 0
    • @ Dragoş Anghelache
      Delia MC Delia MC check icon
      Militarii din Afganistan știau la ce se duc acolo. Militarii pentru asta sunt instruiți, pentru război. Și da, aveau sporuri consistente, numai că pe durată limitată, 6 luni, cât dura detașarea.
      " Facilități " înseamnă protecție, casă, masă dacă sunt nevoiți să lucreze schimburi prelungite.
      Există spor de periclitate și pentru cei care lucrează în chimie. Și pentru cei ce se ocupă de pacienți cu HIV sau tbc. Da, e în regulă. Va fi oricum numai pe durata pandemiei.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Şi medicii/ asistenţii/ infirmierii/ brancardierii/ etc nu sunt pregătiţi pentru astfel de situaţii? Nu ştiau ce înseamnă activitatea într-un spital? N-au învăţat la şcoală/ facultate ce înseamnă o epidemie?

      Pentru perioada cât sunt implicaţi în combaterea COVID-19 (o lună, două, şase, un an, cât o ţine), şi numai cei direct implicaţi, să primească exact aceleaşi sporuri consistente ca şi militarii în Afganistan. Nici mai mult, nici mai puţin. Dacă nu le convine, îşi pot da demisia. Militarii n-au această posibilitate.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult