Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Când adevărul nu mai contează

BNR - Robor

(Foto: Guliver/Getty Images)

Într-o recentă emisiune, la România TV – pe care am văzut-o în reluare, pe un flux de știri de miercuri seara, unde era și comentată – Sorin Roșca Stănescu a avut o intervenție surprinzătoare prin vehemență. Și, totodată, prin maniera în care un jurnalist cu îndelungată și solidă experiență aruncă acuzații extrem de grave, fără să aibă probe prin care să se convingă mai întâi pe el însuși și să convingă publicul că tot ce spune este adevărat.

…Totul a plecat de la ROBOR. Și de la o afirmație, făcută în amintita emisiune, că “BNR vine cu un avertisment foarte dur,  referitor la indicele ROBOR la 3 luni, care a crescut din nou (…) Dacă acest indice ajunge la 4% jumătate din firme vor avea probleme cu rambursarea ratelor.”  

În acest punct, s-ar fi impus să fie amintit faptul că ROBOR-ul are și el logica lui. Cum să urce la 4% când, pe culoarul dobânzilor din sistemul Băncii Naționale, dobânda cea mai mare este LOMBARD-ul – dobânda pentru creditele de urgență, pe care BNR a coborât-o la 2,75 la sută? Dacă, pe piața interbancară, băncile împrumutătoare ar cere mai mult, băncile în căutare de lichiditate ar veni să împrumute de la BNR cu 2,75 la sută. Cât timp dobânda LOMBARD va fi la 2,75 la sută, dobânda ROBOR nu are cum să urce mai sus.

N-a făcut însă nimeni această precizare. În schimb, a intervenit Sorin Roșca Stănescu, depănând o amintire: “Domnul Vasilescu, vorbind în numele BNR, în momentul în care Banca Națională era în corzile Parlamentului, a spus că ˂˂poate vă dăm noi o inflație˃˃. După care, în termen scurt, inflația a crescut brusc.” Chiar așa? Cine ar putea dovedi – cu argumente serioase, cunoscut fiind faptul că BCE și atâtea alte bănci centrale se chinuiesc să urce inflația și nu reușesc – că BNR ar fi rezolvat problema cu doar cinci vorbe aruncate sub o umbrelă: “poate”?

***

De atâtea ori, în dezbateri publice – în anii din urmă, în anul curent cu deosebire – mi-au fost răstălmăcite afirmațiile, încât rareori am găsit timpul necesar și imboldul de a contracara cu argumente și, mai ales, cu probe vorbele ce mi-au fost atribuite… fără să le fi rostit vreodată. De această dată însă, cum Sorin Roșca Stănescu mă învinuiește că… am provocat inflația, vorbind în numele BNR, sunt obligat să-i răspund. Cu argumente și cu probe.

1) Nu am vorbit în numele BNR, ci în nume propriu. Dovada? Eram într-o emisiune la Realitatea TV, iar premierul, în același timp, dădea un interviu, fiind în direct cu toate televiziunile. La un moment dat ne-am interferat pe tema ROBOR-ului. Domnul Tudose mi-a sugerat că, dacă tot NU vorbesc în numele Băncii Naționale – moderatorul emisiunii în care eram precizase că vorbesc în nume propriu și nu în numele BNR – să îmbrac un tricou cu indicativul “PRIVAT”.

În seara aceleași zile – 29 septembrie 2017 –, fiind sunat de la B1TV și întrebat de ce am afirmat că vorbisem în nume propriu, am răspuns: “În numele BNR vorbește Consiliul de Administrație și, în general, vorbește prin comunicate”. Citatul îl puteți găsi pe B1.ro, din 29 septembrie 2017, ora 21.49. Ca probă. 

2) Probabil că SRS și-a pierdut vocația pentru analize psihologice. Ne cunoaștem de multă vreme, ne cunoaștem bine, și nu-mi pot imagina cum i-a trecut prin cap că eu aș fi rostit o amenințare atât de grosolană: “Poate vă dăm noi o inflație”!.. Nu e stilul meu.

Amintesc că, în 29 septembrie, de-a lungul întregii zile, am primit întrebări și am răspuns în legătură cu relația ROBOR-inflație. Seara, în jurul orelor 18, la “Realitatea TV” – după ce premierul afirmase că a crescut ROBOR-ul fiindcă BNR n-ar fi acasă – moderatorul, Eduard Pastia, m-a întrebat dacă BNR ar putea interveni să stopeze elanul ROBOR-ului. Am răspuns că așa ceva ar fi posibil numai provocând în sistemul bancar un exces de lichiditate, o viitură, dar asta i-ar aduce premierului o inflație de zile mari. Emisiunea poate fi revăzută pe Internet. Tot ca probă.

Și încă o probă poate fi găsită pe B1.ro, scrisă negru pe alb: “Întrebat, în cadrul emisiunii ˂˂Talk B1˃˃, dacă BNR putea să intervină pentru a opri creșterea ROBOR, Adrian Vasilescu a răspuns: ˂˂Da, BNR ar fi putut să facă ceva; să facă o inflație de zile mari și pe urmă vedeam cum rezolvam lucrurile când ROBOR-ul se ducea în jos, dar inflația se ducea în sus. (…) ROBOR-ul, așa cum urcă acum, este o consecință a factorilor din piață, nu e o decizie nici a BNR, nici a băncilor˃˃. De fapt, e un rezultat al «împăcării» între cererea și oferta de bani.” 

În zilele următoare, răspunsul meu a fost amplu comentat. Iar în cele mai multe cazuri, corect. În cele mai puține – răstălmăcit. Am văzut însă, pe un ecran TV, o confecție total aiurea. Pe un carton, dintre acelea pe care se extrag citate, în josul titlului “Vasilescu – afirmație șocantă”, era consemnat... ce aș fi spus eu: “BNR ar putea să-i facă lui Tudose o inflație de zile mari. Câteodată e suficient să zăngăne doar rezerva.” Numai că această combinație “de gâgă”, în compoziția de pe cartonul în cauză, era exclus s-o fi făcut eu. Iar cine a făcut confecția… n-a știut ce face. Să judecăm. Prima frază, scoasă din context și ajustată, pentru că afirmația mea suna altfel, explica în realitate ce ar fi putut rezulta în urma unei eventuale intervenții a BNR pe piața interbancară, pentru a influența Robor-ul. Cea de-a doua frază, pe care am rostit-o întocmai, era și ea scoasă din context. Dintr-un alt context. Pentru că rostisem, cea de-a doua frază, câteva minute mai târziu, fără legătură cu ROBOR-ul, ci referindu-mă la piața valutară: „BNR uneori intervine efectiv, alteori e suficient să zăngăne rezerva.”

Cum, în alte zile, de atunci și până astăzi, nu a mai fost reluată această temă; și cum nimeni nu putea să mă audă pe mine rostind vreo amenințare de acest fel – și nici în alt fel; rămâne o singură probabilitate. Aceea că Sorin Roșca Stănescu a auzit-o de la altcineva. Și a riscat să și-o însușească.

O altă acuzație a lui Sorin Roșca Stănescu e împotriva oricărei evidențe; și împotriva adevărului. Pentru că ignoră un lung șir de fapte și de acte perfect legale, probate de Banca Națională în spațiul public, care compun cu detalii semnificative adevăratul tablou. Ignorat însă de SRS. Îl citez: “După ce ieri a fost demonstrat un lanț întreg de ilegalități extrem de grave, legate de arenele Progresul, care pot să îi bage în pușcărie pe toți conducătorii BNR, brusc asistăm iar la o creștere a ROBOR. Eu nu cred în coincidențe. Asistăm la o alianță între BNR și opoziție. BNR se comportă ca un partid politic.”

Cine și ce a demonstrat? Și, în afara unor vorbe, ce probe au fost aduse? Pentru SRS am o sugestie: să-și deschidă calculatorul și să citească atent comunicatele BNR pe această temă. Apoi să reflecteze. Și să-și răspundă singur dacă mai poate da crezare propriilor afirmații.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cristi check icon
    Asa cum e plina tara de "doctori", e plina si de analisti in tot si toate. Nu merita sa pierdeti vremea cu cei care nu inteleg mare lucru din cum functioneaza economia unei tari sau cei care dezinformeaza si manipuleaza voit. Precizarile sunt, insa, bune pentru cei care chiar vor sa priceapa cate ceva.
    • Like 0
  • Îmi pare rău că dl.Vasilescu da știa atenție unui infractor!....
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu---

Pohta lui Trump de a înșfăca Groenlanda e chiar mai puțin justificată decât cea a lui Putin de a înșfăca Ucraina. RSS Ucraineană a făcut parte din imperiul sovietic. În partea de sud-est a țării există o minoritate rusă și rusofilă. Ucraina nu e membru UE sau NATO. Populația Groenlandei, formată din inuiți, e total diferită de cea nord-americană. Groenlanda nu a aparținut niciodată SUA, din 1814 face parte din regatul Danemarcei. Toți groenlandezii sunt cetățeni danezi de drept. Groenlanda e membru UE și NATO.

Citește mai mult

MERCOSUR. Sursa foto: Profimedia

O piață comună cu Mercosur elimină bariere tarifare și netarifare din calea exporturilor. Mai ales a exporturilor de valoare adăugată mare: autoturisme, tractoare (cele de la Reghin se vând ca pâinea caldă în Chile, în dauna chinezilor), echipamente electrice etc. Pentru noi, ca țară, liberul schimb cu Mercosur aduce beneficii nete, dă un impuls pozitiv extraordinar economiei noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult