Marea provocare pentru BNR provine din piața muncii unde oferta de forță de muncă nu satisface cererea nici din punct de vedere calitativ, nici cantitativ. Această situație este oglindită de ratele înalte de creștere a salariilor din sectorul privat, unde companiile duc o luptă necontenită pentru atragerea profesioniștilor sau împiedicarea plecării celor existenți. Foto: Inquam Photos/ George Călin

P. P. Carp, politician conservator cu vederi de stânga - de două ori prim-ministru…și ministru al finanțelor în primele două decenii ale secolului al XX-lea - într-o dezbatere în guvern pe marginea bugetului statului a insistat să fie consemnat că “românul se naște bursier, își petrece viața activă ca salariat și moare pensionar”. Vrând să spună că, la noi, în bugetele gospodăriilor populației, veniturile din capital erau o rara avis. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

„Din 2015, s-a mers în mod deliberat pe forţarea creşterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri şi an de an lucrul ăsta s-a promovat şi a convenit tuturor. Hai să fim serioşi! Deci modelul de creştere pe consum, prin scăderea fiscalităţii, prin creşterea de importuri şi prin deficite a fost foarte convenabil (...) Toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis maşina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import. Deci modelul a fost deliberat făcut”- le-a spus Valentin Lazea, economistul șef al BNR, participanților la evenimentul de lansare “The Tax Institute”, care a avut loc vineri la BNR (foto: Inquam Photos/ Octav Ganea).

Perioada de stabilitate a leului în raport cu euro este surprinzătoare atât pe plan intern cât și pe plan extern. „Mai putem ține cursul stabil multă vreme?”, a fost întrebat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. Foto - Inquam Photos

De ani întregi, economia României merge din deficit în deficit, a spus Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

De ani buni, s-au tot adunat dovezi - si încă dintre cele mai semnificative - ce pun în valoare piața noastră valutară ca stâlp de stabilitate al economiei românești. Și ca probă certă a sănătății leului.

Dacă BNR ar fi finanțată de la Buget, deși ar fi absurd să fie așa, Bugetul ar fi obligat să suporte toate cheltuielile băncii centrale. Din ce fonduri? Din veniturile adunate din impozite si taxe și din împrumuturile angajate pentru acoperirea deficitelor anuale! Absurd! Calculați ce sume fabuloase ar trebui să aibă Bugetul pentru ca să finanțeze investițiile băncii centrale, cheltuielile de susținere a politicii monetare, achizițiile de blindate în care se transportă zilnic bani în toate zonele țării și întreținerea lor, plus întreținerea echipajelor militare care asigură paza transporturilor de bani, salariile personalului, menținerea în stare de bună funcționare a întregului patrimoniu al BNR! (sursa foto: opiniibnr.ro)

În SUA, în Marea Britanie, în zona euro, în UE, inflația depășește până și cele mai pesimiste estimări. Motivele invocate sunt „exogene”, adică cumva au cauze externe mai presus de controlul băncilor centrale. Dar sunt ele cu adevărat doar exogene? Iar băncile centrale sunt cu adevărat pompierii salvatori sau cei care acum sting focul pus chiar de ei înșiși? Foto: Getty Images

O informație năucitoare a fost furnizată de un sondaj rapid realizat telefonic în România pe un eșantion de 854 de respondenți. 65% la sută au declarat că, din ceea ce cunosc sau au auzit, situația actuală din țară este mai rea decât acum 30 de ani. Adică cea din din 1991...

Dincolo de nume, cafele și știința deschiderii de uși cred că e dezamăgitor modul în care Banca Centrală a ținut la sertar aceste numiri. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)