Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Când birocrația statului îi obligă pe manageri să facă magie, nu meserie

Preventoriul din Ilișua

Foto: Cristian Alexandru Lățcan

Găsiți-mi un manager cu diplomă care ar lua în gestiune un cămin-spital de minori unde are buget 7 lei și 80 de bani pe zi pentru hrana unui copil! Mă îndoiesc să fie vreun amator de astfel de experiențe extreme. Și totuși, așa ceva există în România. Iar copiii aceia sunt sănătoși, curați, educați, îmbrăcați și au 3-4 mese pe zi.

Sat Ilișua, comuna Uriu, județul Bistrița-Năsăud. Aici este unul dintre cele două Preventorii TBC din țară. În astfel de instituții sunt aduși copiii care au în familie cazuri de tuberculoză, în efortul de a-i proteja să nu ajungă și ei pacienți ai spitalelor de pneumoftiziologie. Sunt, în România, încă multe povești triste, dacă nu tragice, despre copii abandonați și instituționalizați, sau copii suferinzi, cărora statul abia le asigură o viață amărâtă și un tratament necesar. Dar, ce se întâmplă la Ilișua este dincolo de tristețe, este o indignare profundă despre cum statul zdrobește niște destine în malaxoarele birocrației.

Copiii aceștia, provenind aproape exclusiv din familii aflate sub limita legal recunoscută a sărăciei, sunt copii sănătoși. Dar ajung în aceste cămine-spital spre binele lor, pentru a nu avea soarta părinților lor tuberculoși. 

Foto: Cristian Alexandru Lățcan

Dar, poate că asta este și drama lor în fața birocrației. Sunt considerați sănătoși, internați preventiv în spital. Adică, vin la spital cu toate ale lor de acasă. Statul le dă mâncare de 7,8 lei/zi (de o lună s-a mărit baremul la 12 lei) și asistență medicală preventivă sau tratament medical dacă microbul la care sunt expuși de acasă se transformă în boală. 

Pentru acest regim, preventoriul primește de la Casa de Sănătate baremul zilnic de internare de 68 de lei/pacient. Ai zice că este o sumă decentă, dar cei 68 de lei nu sunt doar pentru copil, ci trebuie să acopere toate cheltuielile instituției: salarii pentru personalul medical și administrativ, cheltuieli pentru medicamente, curățenie, cazarmament, aparatură, încălzire, electricitate, mobilier. Preventoriul nu are și alte surse de venit, întrucât este arondat Consiliului local al comunei pe raza căreia se află, care nu are niciun leu pentru acesta. Pur și simplu, Consiliul s-a trezit pe cap cu un preventoriu de interes național, arondat după o descentralizare aplicată otova.

Dacă am vorbi de copii cu suferințe temporare, ar mai fi de înțeles. Dar acești copii, sănătoși, nu stau o săptămână-două, stau internați o copilărie întreagă. Intră la 3-4 ani și ies la 14-15 ani și numai Dumnezeu știe ce se întâmplă cu ei mai departe. Iar în tot acest răstimp, nu există pachete de acasă sau hăinuțe sau jucării. Părinții i-au „dat” statului și nu mai au grija lor. Sau chiar dacă ar vrea, n-ar avea ce să le trimită.

L-am cunoscut pe directorul preventoriului Ilișua, Lucian Magda (foto)

El este acel manager de care vorbeam la început. Nu știu ce școală a făcut, dacă are master sau doctorat, dar sigur ar putea preda lecții de management la facultate. Ceea ce face el acolo nu este meserie, este magie. 

Are vreo 4 pavilioane pe 4,5 hectare, 60-70 de copii rezidenți permanent, doctori, asistente medicale, îngrijitoare și totul arată ca o pensiune de 3 stele. Copiii merg la grădinița și școla din incintă, au cărți, rechizite, căldură în clase, teren de fotbal, laborator de informatică. Niciunul dintre „pacienți” nu are așa ceva acasă, dar meritul nu este al statului, ci al echipei lui Lucian Magda. Ei au grijă să nu le lipsească nimic. La o singură durere n-au cum să le răspundă. Când, mai ales cei micuți, spun plângând „Mi-e dor de mama”.

FOTO: Cristian Alexandru Lățcan

PS. Am fost week-end-ul trecut la Ilișua într-o acțiune de voluntariat alături de Asociația Română a Bolnavilor de Tuberculoză. Aceasta a aflat de nevoile preventoriului și a organizat o campanie de donație. Nu tânjeau după mâncare, dulciuri sau tablete. Copiii aveau nevoie de ciorapi, chiloți, pijamale și ghete de iarnă, că ale lor „s-au cam dus”. Fiecare copil a avut câte 2-3 donatori.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Creșă de stat în Timișoara. Bugetul de hrană pe copil-zi? 8 lei. La el se adaugă consumabile cumpărate de părinți la fiecare început de lună (pahare plastic, șervețele, hîrtie igienică, săpun lichid, prosoape hîrtie). Ce prezentați voi drept miracol și excepție, aici e firesc și normă. O fi bine, o fi rău...? Pînă acum nu s-a plîns nimeni și mie personal îmi place cum crește fi-mea aici.
    • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Bolnavi cu leucemii, limfoame, la iesire favturat 7 lei pe zi pt mancare. Si nici nu valoreaza mai mult ce primim, desi ratia de hrana este limitata la 15/zi
      • Like 0
  • Am citit cu ochiii in lacrimi aceast articol. Multumesc ca ne- ati impartasit reusita dlui Lucian Magda. O dovada de omenie, de bun simt si de dorinta de a face viata unor suflete de copii - la limita normalui. Oameni de buna credinta exista in aceasta tara. As contribui cu mare drag la aceste campanii de sprijinire a copiiilor.
    • Like 2
    • @ Aurelia Mirsu
      Vom mai avea astfel de actiuni. Urmariti campaniile pe paularusu.ro Multumim!
      • Like 0
    • @ Razvan Mitroi
      Buna seara, vreau doar sa va intreb cum as putea dona bani sau hainute? Eu locuiesc in Germania si am foarte multi cunoscuti cu copii care cu siguranta au si haine ce nu le mai trebuiesc, posibil si jucarii. Va multumesc mult ca prezentati asemenea cazuri. La revedere.
      • Like 2
    • @ Radu Rozor
      Multumim de intentie! Cu haine si jucarii folosite e mai complicat, intrucat fiind vorba de unitati spitalicesti TBC exista riscul introducerii unor microbi nedoriti. Din Germania daca vreti sa contribuiti, mai degraba cu bani. Urmariti campaniile pe site-ul paularusu.ro si veti gasi prilejuri. Cele bune!
      • Like 0
    • @ Radu Rozor
      Multumim de intentie! Cu haine si jucarii folosite e mai complicat, intrucat fiind vorba de unitati spitalicesti TBC exista riscul introducerii unor microbi nedoriti. Din Germania daca vreti sa contribuiti, mai degraba cu bani. Urmariti campaniile pe site-ul paularusu.ro si veti gasi prilejuri. Cele bune!
      • Like 1
  • Super.
    • Like 0
  • Vă mulțumesc pentru vestea bună, dătatore de speranță, că in România sunt oameni care iubesc oamenii. O listă cu contacte a așezămintelor destinate copiilor aflați in nevoie, identificate de-a lungul activitătilor Dvs. în care putem ajuta ar fi binevenită . Copii sunt stăpânii nostri!
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult