Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Când dispare dosarul cu șină? Omul din Guvern care se ocupă de digitalizarea României face un apel către instituțiile publice: „Imediat ce au ieșit din starea de urgență, unele instituții s-au gândit că ar fi bine să revină la hârtii”

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „Au fost instituții, și nu puține, care în această perioadă nu au mai primit deloc hârtii. Cred că acesta a fost marele câștig în ceea ce privește digitalizarea în perioada pandemiei. Odată cu această ordonanță, nicio persoană care dorește să transmită un astfel de document digital nu mai poate fi refuzată de către o instituție publică”, a declarat pentru Republica Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), înființată în decembrie 2019.

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) realizat de Comisia Europeană arată că România a ajuns anul trecut pe ultimul loc, 28, din Uniunea Europeană în ceea ce privește serviciile publice digitale. În 2017, fusese pe locul 26. În 2018, pe 27. Este printre puținele țări din UE care, în loc să își crească performanțele în materie de digitalizare a administrației publice, și le-a scăzut.

Odată cu impunerea distanțării sociale, angajații din instituțiile publice, și nu doar ei, au fost însă obligați să utilizeze noile tehnologii în munca lor.

„Au fost forțați să se ducă în mod obligatoriu către zona de online. Totodată, a existat și o schimbare la nivel de mentalitate, oamenii și-au dat seama că pot fi ajutați de digitalizare”, spune Sărmaș. Dar acest lucru nu înseamnă că deschiderea către folosirea tehnologiei în activitatea de zi cu zi a funcționarilor publici se va menține odată ce lucrurile se vor întoarce la normal.

„Imediat ce au ieșit din starea de urgență, unele instituții s-au gândit că ar fi bine să revină la hârtii”

„Nu o să rămână comportamentul la fel de prietenos cu zona digitală, după pandemie, pentru că am avut și unele semnale neplăcute. Unele instituții, imediat ce au ieșit din starea de urgență, s-au gândit că ar fi bine să revină la hârtii. Nu sunt pregătite încă pentru a lucra numai și numai digital, nu au un sistem de arhivare a documentelor, nu au o platformă de „document management”. Nefiind pregătiți și nefiind instruiți în acest sens, angajații preferă hârtia pe care o pun într-un document cu șină și asta este. Dar astăzi legislația este suficientă pentru a-ți implementa un flux complet digital într-o instituție, nu ai nicio scuză să nu o faci. Sunt primării care pot fi date ca exemplu, care au făcut mari pași în sensul ăsta”, explică președintele Autorității pentru Digitalizarea României.

„Astăzi legislația este suficientă pentru a-ți implementa un flux complet digital într-o instituție, nu ai nicio scuză să nu o faci”

Deși cel mai adesea se vorbește despre digitalizarea interacțiunii statului cu cetățeanul, aceasta nu poate fi făcută fără un proces de transformare digitală a felului în care funcționează intern instituțiile. Gradul de eficiență în organizarea procedurilor și fluxului de lucru se traduce automat în calitatea serviciului oferit omului care are o solicitare.

„Se întâmplă de foarte multe ori ca unii angajați din sistemul public, și nu numai, să printeze documente online”

„Dacă ție îți intră hârtia la registratură în format fizic și tu nu o transformi în format digital și nu îți implementezi un mecanism de semnătură electronică, lași demersul la jumătatea drumului. Sau, mai rău, îți intră documentul în format digital în instituție, iar tu printezi documentul și începi să-l plimbi prin instituție. Pe această cale, vreau să dau un mesaj public, deși lucrurile sunt clare. Un document electronic, semnat electronic, odată printat, nu mai are nicio valoare din punct de vedere al semnăturii puse. Semnătura electronică are valoare cât timp stă pe un document electronic. Printată, nu mai are nicio valoare. Se întâmplă de foarte multe ori, ca unii angajați din sistemul public, și nu numai, să printeze acele documente online, crezând că se păstrează semnătura”, arată Sabin Sărmaș.

De ce au nevoie instituțiile românești pentru a se digitaliza? Pentru început, de un cloud guvernamental care să le găzduiască toate aplicațiile, dar și de consultanță, spune Sărmaș. Cloudul guvernamental va fi reglementat printr-un act normativ aflat acum în pregătire.

„Ne gândim să ne formăm la nivelul ADR o echipă de experți pe care să-i trimitem în instituțiile publice. Să le facă celor de acolo o propunere de optimizare a fluxurilor de lucru, să le propună o arhitectură software care să le gestioneze procesele din instituție, iar ei să-și ducă procesul de achiziție și implementare la bun sfârșit. Dar cel mai important pas este să știe de ce au nevoie, pentru că de multe ori își doresc să facă schimbări, dar nu știu cum. Dacă în acest demers reușim să fim parteneri cu mediul privat, toată lumea câștigă. Cred că ar fi important ca mediul privat să ne susțină, pentru că tot mediul privat va fi cel care va implementa efectiv soluțiile. Nu vorbim despre chestiuni foarte complicate, nu este neapărat foarte complicat să ai un sistem de management al documentelor sau să ai o soluție de e-mail care să nu cadă o dată la două zile. Sunt lucruri de bază”, subliniază președintele ADR.

Acesta dă exemplul sistemelor de registratură online care pot fi implementate cu mare rapiditate. „Un astfel de sistem stă la baza aici.gov.ro, platforma creată recent de ADR prin care firmele din România pot depune cererile pentru șomaj tehnic. Pe aici.gov.ro companiile românești au reușit să depună, într-o lună, 160.000 de cereri pentru șomaj tehnic. Am reușit foarte rapid să facem lucruri care nu s-au făcut de 10 ani, cum ar fi să le dăm posibilitatea firmelor să plătească taxele locale prin Ghișeul.ro. Au început instituțiile să lucreze între ele. Am descoperit că unele instituții aveau deja soluții IT pe care le țineau la sertar, cărora li s-a găsit utilitatea. în această perioadă”, spune oficialul, care adaugă că, în ultimele 3 luni, numărul celor care și-au plătit taxele online pe Ghișeul.ro a crescut de la 500.000 la 600.000.

„La nivel european, există principiul că, odată ce ți-ai introdus datele la o instituție publică, nu mai ai nevoie să le completezi atunci când accesezi alte servicii digitale”

Un capitol la care România obține punctaje foarte scăzute conform Indicelui Economiei și Societății Digitale este cel al formularelor precompletate pe care cetățenii le pot folosi atunci când accesează online servicii publice. Dincolo de pierderea de timp cauzată de absența lor în România, această situație este un simptom al unei probleme mult mai serioase: lipsa de interoperabilitate ale registrelor naționale de date gestionate de diferite autorități ale statului. 

„Din această pricină scădem foarte mult și în acel DESI, care contabilizează documentele care au deja câmpurile completate. Când mă loghez, ar trebui să am o cerere în care mai pun câteva date particulare, nu să-mi scriu de fiecare dată numele, adresa. Dacă rezolvăm problema de interoperabilitate între instituții, rezolvăm una din cele mai mari probleme. La nivel european, există principiul că, odată ce ți-ai introdus datele la o instituție publică, nu mai ai nevoie să le completezi atunci când accesezi alte servicii digitale. Acolo trebuie să ajungem, acesta este obiectivul final”, spune Sabin Sărmaș.

În ciuda gradului redus de digitalizare a serviciilor publice din România, acesta speră că după pandemie lucrurile ar putea să se schimbe „Există o mare deschidere a firmelor și organizațiilor neguvernamentale pentru a susține instituțiile de stat, să ne amintim că 500 de voluntari Code for Romania au creat 6 soluții digitale utile pe timpul pandemiei. Se vorbește mult în aceste zile despre digitalizare și mulți au început să îi vadă beneficiile. Sistemul public e copleșit de birocrație și lumea își dă seama că se prăbușește dacă nu facem ceva. Și funcționarii publici au înțeles, mai ales cei mai tineri, care au un grad mai ridicat de abilități digitale, că e foarte complicat să mai lucrezi ca și până acum”, crede președintele ADR. 

Articolul face parte din proiectul editorial „Revoluția online”, susținut de eMAG.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru unele, și bărbații sînt anumite organe umblătoare.
    Noua sommes quittes.
    • Like 0
  • Am crezut că dacă a fost dată pe posturi tv. acea avocată care țipa tot felul de neadevăruri , fiind de o vulgaritate cum credeam că nu poate fi o.femeie care, zice-se, mai are și studii superioare ( de drept ) am crezut , spuneam , că românii adevărați , patrioți , mândrii că sunt români, cum zic unii , vor concluziona că așa ceva nu se face , că astfel de mahalagisme nu-și au loc nici la TV , nici în politică și în niciun caz intr-un organ politic reprezentativ al țării noastre cum ar trebui să fie Parlamentul . Decepția mi-a fost mare să văd că 8-900.000 de români vor ca asemenea specimene să ne facă legi , să intre în comisii parlamentare specializate în diverse domenii, care vor chema la raport adevărații specialisti (poate) care activează în domeniul respectiv...Cum s-a " băgat cu bocancii" fără nicio pregătire , contrazicând specialiștii în boli infecțioase așa va face, în inconștiența ei , în noua postură de parlamentar țipându-ne de acolo ineptiile gândirii dumneaei și în alte domenii de activitate ,în care Parlamentul poate legifera. Unora le este greu să spună "la asta nu mă pricep" și să-i lase să se exprime pe cei care au învățat și practicat ani întregi în domeniul respectiv. E un proverb românesc ce caracterizează acest comportament.....trist , dar adevărat.
    • Like 0
  • Recent, am avut o experiență la ORC Suceava, instituție ale cărei angajate m-au plimbat pe drumuri timp de 4 zile pentru două hârtii banale. Știați că redactarea unor acte la ORC costă cât o traducere legalizată din limba chineză? :)) Eu am avut răbdare, am descifrat și am câștigat aproape 300 de lei. Pe cei care se încumetă, îî învăț procedura pas cu pas.
    • Like 1
  • Va fi mult până departe!
    Se va ajunge și acolo( fiecare clipă consumată scurtează acel mult)! iar acest departe va deveni un reper pentru și mai departe pe drumul găsirii altor soluțiilor de rezolvat.
    Cu optimism,
    Purice Narcis
    • Like 0
  • antonia check icon
    Dosarul cu sina va disparea cand toate institutiile publice vor fi conduse de oameni care inteleg ce inseamna digitalizare si sunt si capabili s-o foloseasca.
    • Like 2
  • Toate problemele sunt rezolvate cu 2 elemente. Pe care văd că nimeni nu vrea sa le rezolve.
    1 un sistem de gestiune al documentelor unitar. Creat la nivel guvernamental și distribuit gratuit autorităților publice. Nu se poate face interconectare cu 100 sisteme diferite. Nu se poate face nici user training. Nu se poate controla nici calitatea și securitatea soluțiilor cumpărate acum de la cine da pară îndărătul mai mare.
    2 semnătura electronică trebuie generalizată. Trebuie ieșit din statutul de semimonopol de astăzi în care 3 firme sunt singurele abilitate să emită astfel de semnături. Care mai sunt și de tot râsul (trebuie sa instalezi certificatul lor de securitate altfel nu sunt considerate sigure de către calculator).
    • Like 2
    • @ Mircea Rusu
      maripos check icon
      Nu cred ca distribuirea gratuita ar fi o solutie. Sa fie cumparate si vanzatorul sa raspunda penal daca acestea nu functioneaza. Daca sunt gratuite si fac poc, cine raspunde? Cata chioru, scoate-i ochii!
      • Like 0
  • Digitalizarea un vis frumos,dar posibil,daca clasa asta politica renunta la mita si mituitori,fiindca CALCULATORUL NU POTE FI MITUIT.
    • Like 5
  • Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, tara mea de glorii, tara mea de dor ? As dori ca pe aceste meleaguri sa se fi nascut o mare personalitate care sa miste lucrurile din inertie si sa asigure implementarea unei aplicatii de digitalizare a registrelor de stare civila (nasteri, casatorii, decese) cat si a registrelor bisericesti de botezuri, cununii, inhumari pentru toata Romania. Daca intelighentia noastra IT nu este capabila de a crea o asemenea aplicatie, sa se cumpere de la straini (britanici, americai, francezi, germani, rusi, moldoveni, etc).
    Daca nu sunt bani pentru calculatoare, softuri, scanere, etec, sa se implementeze doar in cate o localitate din fiecare judet.
    Pentru usurinta, ar trebui sa se prelucreze anii mai vechi de 100 de ani, in ordine inversa : 1919, 1918, 1917,...
    Volumul de munca este foarte mare, sunt constient de acest lucru, dar in acest caz digitalizarea altor institutii nu va mai necesita concedieri.
    Istoria unui popor este istoria fiecarui cetatean al acelui popor. REgistrele de stare civila, registrele bisericesti, hrisoavele cu cei dezrobiti din iobagie, etc, sunt parte a istoriei noastre. Fiind mai vechi de 100 de ani, orice cetatean poate avea si trebuie sa aiba acces cu usurinta la aceste date simple, Si digitalizarera si internetul o pot realiza. Asta daca avem IT-isti capabili si valorosi in tara noastra si daca politicienii traiesc pentru tara si popor si nu pentru prosperitatea lor personala. Daca numai lauda este de ei, n-am facut nicio treaba.
    PS. Scuze pentru comentariul cam lung, dar tare greu mi-a fost sa circul cu trenul sau cu RATA prin tara pe la arhivele judetene ca sa caut date pentru completarea arborelui genealogic al familiei mele. Datorita scurgerii timpului, la unele registre a inceput sa se deterioreze hartia, la altele cerneala cu care s-a scris aproape s-a decolorat, de multe ori trebuind sa citesc cu lupa. Daca nu se intervine, cat de curand istorie noastra se va pierde si-i mare pacat.
    • Like 5
  • Dacă dispare dosarul cu șină, trebuie să dispară și circa 55 la sută dintre tăietorii politruci de frunze din cadrul instituțiilor statului! Păi, se poate așa ceva?! Că doar toți cățeii de partid se gândesc la binele cetățeanului (al cărui buletin îl dețin)....
    • Like 6
  • Valentin check icon
    Probabil că o să dispară atunci când se va inventa şina digitală, pentru că dosarul digital există deja. Ar fi fost interesant ca şi şcoala online să se facă tot în sala de clasă. Toţi pe Teams dar în aceeaşi încăpere...
    • Like 6


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult