Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Când nu mai știu cum să-mi învăț copilul să vadă lumea, mă gândesc la formidabila lecție a lui Vasile Adamescu

Uneori mă tem că nu voi reuși să transmit corect copilului meu toate cunoștințele mele. Asta e bogăția mea, de cealaltă nu am foarte multă și cu ea n-are ce face, dacă va rămâne needucat. Îmi doresc ca el să înțeleagă lumea, mult mai mult decât am putut eu să o înțeleg până acum.

Mulțumesc cerului, copilul este perfect sănătos, dar nu știu cum să-i fac mai ușoară învățarea de cântece, numere, litere, iar mai târziu de logaritmi și integrale.

Uneori cedez prea repede, alteori nu știu cum să fac mai atractive lecțiile sau insist până ce copilul începe să dezvolte o respingere. Sau îmi pierd răbdarea.

Poate e prea mic, poate eu nu știu cum să fac, poate e el mai energic, poate nu am eu suficientă răbdare, poate toate astea câte puțin.

Pedagogia este o știință, dar și o artă a educației, de care știam, dar nu m-aș fi gândit să apelez la metodele ei.

Până când am aflat de o poveste de viață extraordinară.

E vorba de celebrul Vasile Adamescu.

Foto: TVR

Născut perfect sănătos, la vârsta de doi ani și jumătate, rămas nesupravegheat, în grija unei mătuși, adoarme pe prispa casei. Între timp, o ploaie rece de toamnă îl udă până la piele și micuțul copil răcește.

Familia, neștiutoare de carte, încearcă să îl îngrijească cum poate mai bine. Era pățită. Băiețelul trecea acum prin ce trecuse și mama sa, care căzuse într-o copcă de gheață, încercând să ia apă din Dunăre. Murise în 1946, cu numai câteva luni în urmă.

Răceala se transformă în meningită și treptat copilul își pierde vederea și auzul. Din cauză că nu avea exercițiul vorbirii, devine și mut.

Rămas în grija bunicii, care l-a iubit nespus, la 11 ani, face un drum lung, din sudul țării, din comuna Borcea, tocmai până la Cluj.

Auzise bunica lui că acolo este o școală pentru orbi și surzi.

De frică să nu îl refuze, pe motivul vârstei, sau al triplei deficiențe, tatăl îl părăsește. Direcțiunea, încurcată de situație, îl acceptă în cele din urmă.

Așa cum descrie în cartea sa autobiografică, soarele a răsărit acum și pe strada lui.

Întra în lumea cunoașterii.

Și atât de mult a iubit Vasile cunoașterea, încât a reușit, cu ajutorul și devotamentul uriaș al unui grup de profesori, ca în următorii ani să poată să citească, să scrie, și cel mai uimitor, să vorbească.

Istoria cunoaște doar 3-4 persoane care au reușit să își depășească situația de orbi, surzi și muți, și să vorbească.

A reușit să-și termine liceul, pe vremea când bacalaureatul era ceva mai serios ca dificultate, și să intre și la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția psihopedagogie specială. A concurat cu 273 de candidați văzători, pentru unul dintre cele 34 de locuri. A intrat cu nota 8,16.

Mai departe, devenit profesor, îndrumând la rândul său alți copii orbi.

Iată cum pedagogia, devotamentul profesorilor, voința, și răbdarea au adus unui copil pierdut, lumina cea mai de preț: Cunoașterea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pedagogic vorbind, un copil cu dotare intelectuală normală dar cu handicapuri dramatice de văz și auz are o motivație mult mai solidă de învățare/ cunoaștere. Cazul nu poate constitui un exemplu pentru copiii care nu au traversat asemenea întâmplări nefericite.
    • Like 0
  • Frumos scris, impresionant exemplu de lupta cu destinul pentru a-ti construi singur un destin. Nu va recomand sa folositi aceasta poveste impresionanta de viata pentru copilului dvoastra decat dupa o anumita varsta. Copiii urasc exemplele exemplare care ii fac sa se simta imperfecti si oarecum neiubiti. Aveti rabdare! este cea mai buna metoda de a-l face pe copilul dvoastra sa se dezvolte in armonie cu calitatile si defectele sale. Discutati cu el orice. inclusiv un filemd edesene animate. Cunoastere poate incepe de oricunde si cu cat veti vorbi mai mult cu el aratandu-i ca in spatele oricarui lucru este ceva ce poate fi cunoscut, veti vedea ca in timp a acumulat deja o gramada de cunostinte. Mereu am visat pentru copiii pana in 10 ani o predare a informatiilor in modul in care Indiana Jones le primea de la guvernanata lui. Varietate, veselie, libertatea de a gandi si experimenta, mandria si chiar orgoliul de a spune la noua-zece ani, stiu! Din pacate asta putem face cu copiii nostri doar daca avem timp si suntem noi insine veseli si curiosi!
    • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult