Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Capsula verde a timpului

Campania Culori pe cale de dispariție

photo icon Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile pădurilor din Carpați. Sursa: Culori pe cale de dispariție

În codrii seculari ai României se păstrează încă un ecosistem nealterat de intervenţia omului. Aici, în aceste păduri virgine, îşi au casa, de mii de ani, uriaşi cu frunza rară, animale cu adevărat sălbatice şi microorganisme unice în lanţul trofic. Aici se înalţă cel mai mare arbore din ţară şi al doilea din Europa: bradul din Pădurea Şinca, ce depăşeşte 62 de metri.

Cei care păşesc pentru prima oară într-o astfel de pădure virgină au senzaţia că timpul nu curge în ritmul obişnuit, că toate se petrec într-o dimensiune paralelă. Privirea e aţintită aspura arborilor giganți ce străjuie intrarea, iar trunchiurile căzute pe cetina roşiatică te poartă spre un alt tărâm, ca nişte luntre ce uşor-uşor se afundă.

Chiar şi veveriţa pe care o ştim aşa sprinţară se transformă într-o stană de piatră când glasuri noi răzbat în aceşti codri neumblaţi de om.

Întreaga pădure pare un palat de cleştar, imuabil, atemporal. Aşa se deghizează pădurile seculare pentru a-i descuraja pe cei nou veniţi să pășească mai departe. Toată acestă mască ascunde însă tumultul, foşnetul, freamătul vieţii ce nu se vede cu ochiul liber.

Deodată se rostogolesc la vale bucăţi mari din trunchiuri seculare, ecou puternic de bun venit, parcă răstălmăcit. Îţi trebuie curaj şi când treci printre crengile bătrâne, căzute, înfipte atât de adânc la rădăcină. Sunt parcă „suliţe” ferecate şi oricât te-ai căzni să scoţi vreuna, te vei lăsa păgubaș în scurt timp. Sunt crengi căzute din metereze de peste 50 de metri.

Dar după acastă probă de foc, cei invitaţi trec de străjerii fagi şi să se adapă din apele vii, iar întrega pădure prinde viaţă, clocot de viaţă şi culoare.

Poate că sună a basm, dar aceste păduri sunt reale. Cu ajutorul tău, WWF va putea să le protejeze în continuare. Alătură-te campaniei Culori pe cale de dispariție și adoptă culorile pădurilor din Carpați sau susține printr-o donație cauzele WWF.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nici nu ştiu cum să încep:,dar voi începe cumva!
    Sunt român, îmi iubesc țara, sunt un om simplu,dar este inadmesebil ce se poate întîmplă în această țară, nu am cuvinte ,nu se poate aşa ceva,sub nasul polițiștilor să se întîmple această crimă, nu se poate aşa ceva, o fetiță ce strigă după ajutor,nu se poate aşa ceva,de neconceput,mi sa întors stomacul pe dos şi inima îmi este in gât nu pot concepe aşa ceva,SĂ SE INTRODUCĂ PEDEAPSA CU MOARTEA PRIN TORTURA,nu mai am cuvinte,toți cei ce au tolerat cuvintele fetei sa fie condamnați la moarte căci au fost alături de criminal,indiferent de grade,jeguri ordinare,au lăsat o fetiță să moară sun ochii lor,moarte le doresc tuturor.
    Jeguri cu grade.
    • Like 0


Îți recomandăm

Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu. Sursa foto Inquam Photos

Premierul demis, alături de cabinetul demis (prin moțiune de cenzură votată în Parlament acum mai bine de 5 luni) „TREBUIE” să-și dea demisia. Aceasta este una dintre cele mai mari aberații, repetată la nesfârșit de televiziunile care se îmbuibă cu bani de la bugetul de stat, via partidele românești beneficiare ale subvențiilor din fonduri publice („cheltuieli cu propaganda”).

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon 3 zile in septembrie

Am vorbit cu Tudor Giurgiu pentru a afla cum a fost experiența filmării unui film în 7 zile și mi-a spus că a fost una foarte intensă, dar foarte eliberatoare. Mi-a spus că un film necesită un timp de documentare, în care se așteaptă aprobări, dosare și finanțări, dar în acest caz “trebuia pur și simplu să-l facem”. L-am întrebat și despre lucrul cu actorii, iar răspunsurile lui m-au bucurat, pentru că am văzut cât de important este pentru el actorul și câtă liberatate îi oferă. Mi-a spus că nu crede în actorul executant și că îi place să fie surprins de un actor care duce personajul pe o rută la care el nu s-a gândit.

Citește mai mult