Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Care-i faza cu biletul neobligatoriu la Jazz in the Park și de ce ai cumpăra așa ceva

Jazz in the Park

photo icon Jazz in the Park

Zilele trecute am citit o știre. Era despre niște comercianți de legume și fructe care își lăsau roșiile, castraveții și cireșele în stradă. Nici nu stăteau lângă ele. Trecătorii puteau să ia cantitatea de care aveau nevoie și lăsau suma care li se părea lor corectă în raport cu produsele alese din lăzi. Știrea rezulta exact din faptul că oamenii - contrar așteptărilor - nu profitau de acest demers și nu-și umpleau plasele, nici nu plecau fără să plătească. Asta m-a dus cu gândul la munca mea de zi cu zi. 

Lucrez la Jazz in the Park, festival care a introdus conceptul de bilet neobligatoriu la festival. Adică, fie că-l plătești, fie că nu-l plătești, poți să te bucuri de evenimentul care are loc la Cluj.

Și, totuși, biletul...cât e biletul?

Zilele astea sună multă lume să mă întrebe cât e biletul la Hindi Zahra, la Kovacs, la AaRON, la pianistul lui Adele, Neil Cowley, la scena de muzică clasică sau la concertul de pian de la miezul nopții. Le spun că avem un bilet neobligatoriu la festival, îl pot cumpăra dacă vor să susțină arta experimentală și dacă le place cauza spre care direcționăm banii. În primă fază nu prea înțeleg care-i faza cu biletul neobligatoriu. Atunci le explic: E ca la facultate, când materiile de bază nu-ți plac, dar găsești niște opționale pe care le-ai frecventa toată ziua. Numai la ele ai sta. Cam așa e și cu biletul ăsta. Pe scurt, intrarea e liberă și în Parcul Central, și pe Malul Someșului, ca în orice altă zi din an, dar poți cumpăra un bilet neobligatoriu dacă vrei să ai satisfacția că lași ceva în urma ta, ceva ce vei putea vedea în scurt timp în oraș și care va rămâne și după tine. Neobligatoriul are și suma variabilă, de la 10 lei până la cât te lasă buzunarul.

Fondul Jazz in the Park și arta experimentală

Am lansat un apel de proiecte pe la începutul anului. Am dat sfară-n țară că finanțăm (din bani pe care încă nu-i avem) arta experimentală. S-au strâns proiecte care mai de care mai frumoase, utile, ciudate sau artistice, dintre care 3 sunt finaliste. Așa de finaliste, încât ne-am propus să strângem, din bilete neobligatorii, 15.000 euro care să meargă spre ele. De fapt, vrem să încurajăm actul de creație, creativitatea la modul general, experimentarea și artiștii. Știm cât de greu e, uneori, să găsim oameni care să creadă în idei care țin mai mult de suflet decât de știința de a face bani.

Muzică din sunetele parcului, o moară ca loc de întâlnire și un creativo-Păcălici modern

Astea sunt, foarte de scurt, cele 3 proiecte. Unul dintre ele, Our Environment Remixed, vrea să ne arate că orașul are multe sunete pe care nu le percepem (frunzele care foșnesc, păsările pe care suntem prea ocupați să le ascultăm, pașii noștri grăbiți), sunete care se pot transforma ușor în muzică electronică. Și mai interesant e că după ce vor fi făcute înregistrările în parc, vom putea fiecare dintre noi să ne exersăm talentul muzical în mixarea sunetelor parcului. Mai apoi, Măscărici e o reinventare artistică a Păcăliciului pe care-l jucam când eram mici. 27 de ilustratori grafici își unesc talentul în acest demers. Moara e un pretext pentru socializare și reactivare a unei zone din Cluj, canalul Morii, nefolosită și neexploatată în prezent de oraș și de oamenii lui.

15.000 euro ne propunem. Nu e imposibil, anul trecut am strâns 10.000. Atunci a fost altă cauză, dar aceeași dorință, a noastră și a voastră, de a lăsa ceva în urmă. Știm că împreună putem. Dacă vrei să contribui și tu, poți să-ți iei biletul neobligatoriu de aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Deci biletul neobligatoriu e un alt termen pentru "donaţie" ?
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult