Carmen Uscatu, Dăruiește Viață: „Matematica mi-a dat libertate de gândire, dar și pragmatism. M-a ținut și mă ține cu picioarele pe pământ în timp ce visez”

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Pe parcursul școlii și al liceului, Carmen Uscatu, co-fondatoarea Dăruiește Viață, și-a petrecut nenumărate ore exersând la matematică. Pentru a reuși să vadă în spațiu, s-a antrenat cu perseverență și a transformat creioanele colorate în cuburi și piramide, până ce, încet-încet, matematica a devenit, împreună cu fizica, universul ei. Mulți ani mai târziu, creativitatea și tenacitatea dezvoltate atunci i-au permis să găsească, alături de Oana Gheorghiu, soluția salvatoare a construirii unui spital destinat copiilor cu boli grave și să o ducă la îndeplinire în cele mai mici detalii. „Matematica mi-a antrenat tenacitatea. La fel cum un sportiv își antrenează prin disciplină tehnica, așa mi-a antrenat mie matematica creierul, care a înțeles din acest antrenament niște lucruri, cum ar fi că problemele au soluții. Colegele mele știu că nu avem o problemă, ci avem soluții”, spune Carmen Uscatu într-un interviu pentru Republica, în care arată cum a contribuit matematica la formarea ei.

Cel mai recent raport PISA plasează România pe penultimul loc al țărilor din Uniunea Europeană la matematică și pe locul 45 din cele 81 de state și economii care au participat la testarea educațională organizată de OCDE în anul 2022. Raportul arată că 49% dintre elevii de 15 ani din România se situau sub nivelul de bază în privința competențelor, aferent nivelului de analfabetism funcțional. Rezultatele au fost în scădere cu 2 puncte față de testarea precedentă, din anul 2018.

Asociația pentru Valori în Educație (AVE) și BRIO, cu sprijinul Apa Nova București, au lansat Testul Național de Alfabetizare Matematică (TNAM). Această inițiativă are ca scop evaluarea capacităților elevilor din clasele I-XII de a raționa matematic și de a rezolva probleme din viața reală, folosind numerația. Rezultatele colectate vor fi utilizate la realizarea primului raport național privind nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor din România.

Ne propunem să arătăm că, da, matematica te ajută. Vom aduce în atenție, într-o serie de articole realizate cu sprijinul AVE și BRIO, experiența unor oameni- de la muzicieni celebri, până la arhitecți, designeri, persoane implicate în cauze sociale marcante- care au văzut cât de importantă este matematica în parcursul lor profesional, în domeniilor lor de activitate, în viață. 

Care era relația ta cu matematica în școală? Ce îți plăcea și ce nu din această disciplină?

Ca orice relație în care trebuie să muncești: de love and hate. Uneori îmi plăcea foarte mult, alteori nu. Îmi dădea multe satisfacții, pentru că nivelul meu era unul foarte bun, dar era foarte bun pentru că efortul meu era unul foarte mare. Geometria în spațiu mi-a plăcut foarte mult, însă numai după ce am reușit să o înțeleg, să văd în spațiu. Până la a vedea a trebuit să-mi antrenez creierul: creioanele colorate se transformau în cuburi, piramide, ținute de degetele mele, care nu știu cum îmi ajungeau, la cât de greu era să faci un cub, de exemplu. Cred că m-am mai folosit și de o bucată de polistiren când am descifrat această materie, care până la urmă a fost mult mai ușoară decât geometria plană. Eu am dat două examene la matematică când am intrat la facultatea de Cibernetică: analiză matematică și algebră. Nu știu din cele două care mi-a plăcut mai mult. Dar știu că în facultate am înțeles la ce e bună analiza matematică, integralele: cu ele făceam modele de calcul al asigurărilor, când am învățat matematici actuariale.

Poți să ne povestești un episod legat de învățarea matematicii sau de un examen care ți-a rămas în minte?

Un episod care mi-a rămas pe retină e legat de modul cum învățam la matematică: în liceu, îmi aduc aminte că stăteam nopțile și lucram. Iernile erau friguroase, nu doar pentru că sunt din Fălticeni, Suceava, nordul Moldovei, unde în acele vremuri erau -20 grade afară. Dar și în case era frig. Mă echipam cu un trening roz pal, da întotdeauna mi-a plăcut eleganța, chiar și în casă. În picioare însă îmi puneam multe șosete: ultima era de lână, gri, ca să se asorteze cu rozul prăfuit. Îmi adusesem un fotoliu în bucătărie, care stătea în dreptul cuptorului de la aragaz. Dădeam drumul la cuptor și țineam picioarele pe grătarul de la cuptor, iar caietele de matematică pe brațe. Așa aveam confortul termic care mă lăsa să mă gândesc la matematică și nu la o nevoie de bază: aceea de a-ți fi cald. Niciodată nu am învățat, nici măcar matematica, la birou. Mi se par lucrurile mai simple când le faci dintr-o poziție de relaxare. 

„Întotdeauna pentru mine au contat rezultatele”

Cum crezi că a contribuit matematica la formarea ta?

Matematica, fizica au fost universul meu în școala generală și liceu. Matematica apoi și în facultate. Când am început să muncesc am virat spre un domeniu de asemenea creativ, care presupune nu doar mesaje, dar și lucrul cu cifrele: marketing și comunicare. Sigur că e atractiv să creezi campanii out of the box, dar întotdeauna pentru mine au contat rezultatele. Impactul. Merită să faci un lucru dacă el generează impact. Chiar și atunci când ieși la o plimbare și aparent îți propui să faci nimic, adică să te relaxezi, acea plimbare îți va aduce liniște și creativitate în abordarea unei probleme complicate.

Matematica mi-a dat libertate de gândire, creativitate. Dar și libertate de acțiune, pragmatism. M-a ținut și mă ține cu picioarele pe pământ în timp ce visez.

„Un principiu sănătos; dintr-o negociere toată lumea câștigă”

Cum erau cursurile de matematica în facultate? Ce simțeai că te ajută și ce nu, unde era dificil?

Matematicile actuariale mi-au plăcut cel mai mult, pentru că aveau aplicabilitate. Aflai ce se află în măruntaiele unei asigurări, cum sunt calculate aceste asigurări, din punct de vedere al companiei de asigurări. Pentru mine, în viață, un principiu sănătos e acela în care dintr-o negociere toată lumea câștigă. Cred că asta e un lucru sănătos, să te gândești întotdeauna la ce îi dai celuilalt pentru ceea ce ceri. 

Și de aici fascinația pentru asigurări: cât ceri astfel încât tu să devii sustenabil și să-l poți susține pe omul pe care l-ai asigurat atunci când un eveniment intervine? E un domeniu combinat cu statistică, o materie care mi-a dat bătăi de cap și în facultate dar și acum, când urmez un master în Global Child Health la St Jude Children’s Research Hospital, în SUA, unde materii precum biostatistica și cercetarea cantitativă m-au adus din nou față în față cu concepte complexe în care matematica și sora ei, statistica, sunt importante.

„Matematica mă ajută să gândesc în termeni de eficiență pe termen scurt și lung”

Cum te ajută matematica să faci bine? Ce anume din matematică te-a ajutat să rezolvi complicata problemă a construirii unui spital?

Putem sau nu să vedem, întâmplările din viața noastră sunt interconectate. Și dacă matematica a trebuit să o învăț iar spitalul a trebuit să-l construim atunci sigur există o legătură. La care până să primesc această întrebare nu m-am gândit.

Matematica mi-a antrenat tenacitatea. La fel cum un sportiv își antrenează prin disciplină tehnica, așa mi-a antrenat mie matematica creierul care a înțeles din acest antrenament niște lucruri, cum ar fi că problemele au soluții. Colegele mele știu că nu avem o problemă, ci avem soluții. E simpatică Mihaela, colega mea, când vine îngrijorată și agitată și îmi spune: avem o situație (nu zice problemă) și mă gândesc să procedăm așa sau așa.

Matematica mi-a mai spus că dacă vrei să ieși pe plus trebuie să te gândești că descăzutul trebuie să fie mai mare decât scăzătorul. Simplu, nu? Cum faci să ieși pe plus? Păi sunt situații în care merită să investești timp și resurse precum oameni sau bani pentru că ele îți vor aduce beneficii mai mari decât cheltuiala ta.

Matematica mă ajută să gândesc în termeni de eficiență pe termen scurt și lung. Și să văd diferența între ele. Să văd lucrurile în viitor. Să faci un spital e costisitor acum dar așa cum zicem noi, profitul se măsoară în vieți salvate. În viitor.

Merită să te dai în fiecare zi cu capul de mentalități învechite, să vezi cum oamenii încearcă să te umilească, să vezi cum te mint în față și să nu poți spune nimic pentru că trebuie să lucrezi în continuare cu ei? Merită. Pentru că la sfârșit te gândești că poate ai salvat o viață. Sau poate ai salvat o zi. Sau poate ai salvat sufletul unui om care altfel s-ar fi prăbușit dacă nu ar fi simțit că în cele mai grele momente tu i-ai fost alături. Sau și așa: ai îmbunătățit calitatea actului medical, ai crescut rata de supraviețuire în cancer cu o jumătate de procent sau poate ai redus rata infecțiilor, și deci al deceselor din cauze prevenibile, cu 1 procent. Sau poate proiectul tău a arătat că un sistem medical în colaps mai poate fi readus pe linia de plutire, a salvat speranța de la prăbușire.

„Matematica e parte a unui întreg. Așa ar trebui predată: în legătură cu sculptura, căci e vorba de proporții, dar și cu domenii mai tehnice, cum sunt construcțiile”

Cum crezi că ar trebui predată matematica pentru a fi înțeleasă cu adevărat de către copii?

Mi-aduc aminte de o lecție la matematică despre unghiuri. O lecție din manualul francez de matematică. Fiica mea, Alexia, a avut șansă să fie elevă a Liceului Francez din București. Matematica era combinată, în acea lecție cu arta. În celebra pictură murală a lui Da Vinci, Cina cea de Taină, copilul era pus să vadă diverse unghiuri: între umerii apostolilor, între capetele lor. Și apoi îi era predată teoria tipurilor de unghiuri. Matematica e parte a unui întreg. Așa ar trebui predată: în legătură cu sculptura, căci e vorba de proporții, dar și cu domenii mai tehnice, cum sunt construcțiile. Nu-i așa că atunci când îți renovezi baia ai nevoie să calculezi suprafața pe care pui gresie ca să știi cât material cumperi? Sau ca să îți eficientizezi un buget de cheltuieli în vacanță ai nevoie să cunoști care e creșterea de preț dacă îți iei o locație cu piscină versus una fără piscină?

Poate fi matematica frumoasă?

Matematica este frumoasă. Depinde cine ți-o predă. Matematica e despre oameni, despre inspirație, despre perspective. E despre cum cu puțin poți face mult. Despre cum să faci rai din ce ai.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp