Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cărtărescu: „Oaia e un animal docil, manevrabil, votează disciplinat”

Mircea Cărtărescu și oile

 (Foto: Facebook/Mircea Cărtărescu)

Scriitorul Mircea Cărtărescu este de părere că nu are sens inventarea unui brand național, pentru că românii nu sunt cunoscuți în lume după un singur lucru, întrebând retoric „de ce să nu punem porcul” în locul oii, vehiculată ca brand național. 

„Eu nu cred în branduri, nu cred că trebuie să inventezi așa ceva. Australienii nu au inventat brand cangurul. Eu nu cred că trebuie să inventezi un brand care n-a existat, românii n-au avut un brand al lor, nu sunt cunoscuți în lume după un singur lucru, nici măcar portul popular, de ce să-l faci (brandul -n.n.) din nimic, n-are sens. Să zicem că trebuie, nimeni nu te va recunoaște. (...) Sigur, punem oaia, de ce să nu punem porcul, românii mănâncă mai degrabă porc decât oaie”, a spus Mircea Cărtărescu luni la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

Cărtărescu vede oaia ca pe un animal docil, manevrabil, care „votează cu cine trebuie”. 

„Oaia nu e cel mai deștept animal, e un animal docil, manevrabil, care trăiește cu capul în pământ, votează disciplinat. Dacă putem compara populația României cu o turmă, sigur, e populația care votează cu cine trebuie”, spune Cărtărescu.

Scriitorul a explicat poza postată de el la sfârșitul lunii mai pe Facebook, în care apare în rol de cioban.

„În curte la socrul meu. El a crescut mereu animale. Sângeorz-Băi. M-a amuzat să fac poză în stil Grigorescu, un ciobănel care meditează profund ca ciobăneii noștri naționali”, a spus scriitorul.

Pe 30 mai, ministrul Agriculturii Petre Daea s-a arătat deschis ideii de a schimba actualul brand de ţară al României, frunza, cu oaia, el susţinând că „oaia este o statuie vie” şi că frunze are toată lumea, dar oi ca în România nu.

„Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”, a spus Daea.

Emisiunea „În fața ta” poate fi urmărită la Digi24 de luni până joi, începând cu ora 22:30.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumos spus dar nu in totalitate adevarat. Oaia pare preocupata doar de iarba pe care o manaca si cu cat pasunea e mai grasa cu atat oaia prospera si ciobanul odata cu ea ca are ce lapte sa mulga si deci ce branza sa faca si sa o vanda la piata foarte scump dupa cum se stie. Dar oaia este extrem de sensibila si daca ceva o nelinisteste si o sperie iar relatia ei cu ciobanul nu e cea din Miorita, atunci una din ele fuge, de obicei cea mai sperioasa, si toate fug " ca oile" dupa ea chiar daca fug in prapastie.Deci oaia nu este cel mai sigur animal dect daca e bine hranit, ingrijit si aparat. Doar atunci vor vota cu cine trebuie. Daca nu, vor fi mancate de lup, vandute altora, furate de hoti sau pur si simplu se vor rataci in hatisuri periculoase. In plus daca ar fi sa credem un scriitor american de geniu ca Phillip K. Dick, s-ar putea sa vina un timp in care oaia sa fie un animal de lux.( vezi romanul " Visează androizii oi electrice?")
    • Like 0
  • check icon
    Despre Australia se spunea la un moment dat că trei lucruri ar defini-o și cu care ar fi ușor recunoscută: eucaliptul, cangurul și bumerangul. Trei elemente, de floră, faună și o componentă umană, care o diferențiază ca țară de restul lumii.
    Și la noi, poate nu avem specii endemice de copaci, în arealul climatic temperat-continental, destul de răspândit, deci comun, dar avem codrul, chiar dacă în ultima vreme riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor tăiați.
    Avem barza, viezurele sau mânzul, niște animale care ar putea fi alese mai degrabă pentru rezonanța strămoșească, dar nu avem poate cel mai important element care să ne scoată în evidență ca nație, și anume echivalentul bumerangului.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult