În ultimele săptămâni, am citit și câteva lucruri care m-au făcut să zâmbesc. Foto: Profimedia

Naționalismul antisemit și rasist din tânăra Românie preamărea țăranul, ca esență pură a etnicității, și ortodoxia ca adevărata matrice religioasă a românilor. Adevăratul român nu putea fi decât ortodox. foto: Alexandru Dobre / AP / Profimedia

Acum, că în opera domnului Cărtărescu or fi doar trei personaje, care-i buba, că nu înţeleg… foto: Juan Manuel Serrano Arce / Zuma Press / Profimedia

Deocamdată trebuie să înțelegem că Academia Română are dificila misiune de a promova excelența cu oameni care o înțeleg pe alocuri diferit, prinși între tradiție vs. modernitate sau între trecut vs. prezent vs. viitor. foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Iar ce e și mai grav nu e doar respingerea în sine - oricum scandaloasă. Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu & Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit - iar cel de-al doilea legionar.

Eram prin clasele primare. Datorită prieteniei de familie, mă aflam în casa unui cercetător al Academiei Române. Nu mai țin minte ce se discuta, pentru că, la vârsta aia, oricum nu înțelegeam. În schimb, îmi amintesc perfect momentul când am auzit-o pe soția cercetătorului spunând, legat de soțul ei, că „scrie” atunci când ajunge acasă. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Adesea, foarte adesea, profesorii predau prost, clişeizant, fără pic de patos sau plăcere, îndepărtând elevii de literatură, uneori pe viaţă.

„V-am spus că trebuia să venim aici!” spune un tânăr către gașca lui, privind cu ochii mari către rafturile pline de cărți. La un alt stand, tinerii vin și-i roagă pe angajați să le facă o poză la sigla editurii.

De 50 de ani, scrie în fiecare zi și, din Bucureștiul în care a rămas, cărțile sale și-au găsit locul în librăriile și bibliotecile din toată lumea. În ultimii doi ani, a construit lumea romanului „Theodoros”, care urmează să fie publicat luna aceasta de editura Humanitas și pe care l-a numit al său „Veac de singurătate”, „unul ”bizantin”, impregnat de cultură și imagistică răsăriteană”. (Foto: Profimedia Images)

Putem să râdem în multe feluri de prostia monumentală a Oliviei Steer și de tribulațiile ei ridicole, dar ceea ce rămâne după explozia noastră de ironie este replierea acestei prostii în spatele unor baricade tot mai înalte. Foto: Facebook Olivia Steer