
Foto: captura digi24
Impozitele pe locuințe ar putea crește de patru ori, în unele localități, după schimbările aduse Codului Fiscal prin OG 16/2022, aprobată recent de Executiv.
Adrian Vascu, fost președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, a explicat că în cazul în care autoritățile locale vor păstra cotele minime de impozitare, în orașe precum Timișoara, Craiova, Iasi, Slatina, Târgu Mureș impozitul pe locuință va crește cu cel puțin 25%, după noile modificări ale Codului Fiscal. Vascu a dat și exemplul locuinței sale din Cluj, pentru care, dacă primăria nu va crește cota de impozitare, va plăti anul viitor un impozit de circa patru ori mai mare, de la 950 lei, cât a plătit în acest an, la aproximativ 4.000 de lei.
„Vreți să vă dau exemplul casei mele? M-am uitat cât plătesc impozit pe declarațiile pe care le-am primit de la primărie. Am văzut că am plătit impozit 950 lei. Am calculat invers valoarea impozabilă și mi-am dat seama că era undeva calculată, pe algoritmul vechi, la vreo 450.000 lei. L-am întrebat pe colegul meu, care a făcut grila notarilor din Cluj Napoca. Ia spune-mi, te rog, cât ar fi azi dacă s-ar aplica această regulă la grila ta veche, pentru că pe viitor s-ar putea să nu mai semene grilele, cât ar fi (valoarea impozabilă-n.n.) casa mea? I-am dat adresa și mi-a scris mesaj: 1,6 milioane. Deci dacă se aplică acum, 1,6 milioane, asta înseamnă că este o creștere spre 4.000 de lei a impozitului, de la circa 1.000 de lei, la acest gen de casă”, a spus Vascu.
Noile prevederi stabilesc că autoritățile locale vor trebui să întocmească milioane de notificări - doar clădirile rezidențiale fiind circa 9 milioane - pe care le vor transmite fiecărui contribuabil și care vor conține valoarea impozabilă și cota de impozitare. Cei care nu răspund în 30 de zile, se va presupune că și-au dat acordul tacit asupra informațiilor primite. Vascu spune că nu se prevede ce se întâmplă în cazul în care vor exista contestații referitoare la sumele de plată transmise de către primării.
Impozitele pe care le vor achita firmele pentru clădirile deținute ar urma de asemenea să se majoreze de câteva ori, față de acest an. „Cunosc companii care și-au făcut si ele calcule, au spații comerciale, plăteau zeci de mii de euro impozite. Au zis domne, plăteam 10-15.000 de euro impozit, 20.000 euro. Dar să plătesc 80.000 sau 100.000 euro este mult prea mult”, a spus Adrian Vascu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Principalele schimbări care apar la impozitele pe clădiri: Cotele de impozitare minime au fost modificate - de la 0,08% la 0,1% pentru clădiri rezidențiale și de la 0,2% la 1% pentru cele nerezidențiale. Valoarea impozabilă cu care se înmulțesc aceste cote pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piață administrate de notari. A fost eliminată posibilitatea să existe cote de impozitare diferite pentru același tip de utilizare – rezidențială sau nerezidențială – în funcție de cine este proprietarul – persoană fizică sau juridică. În cazul utilizării mixte cu peste 50% din suprafața spațiului, se va considera clădirea ori rezidențială ori nerezidențială, în funcție de dovezile aduse de contribuabil. Totodată, a fost schimbat primul termen de plată a impozitului pe clădiri și terenuri pentru anul 2023, care nu va mai fi 31 martie, ci 30 iunie.
„Trimiterea la aceste studii administrate de notari înseamnă a găsi în ele orice clădire din România, ceea ce în cazul clădirilor nerezidențiale reprezintă o provocare imposibilă. Să luăm exemplul Palatului CEC din București sau a diverselor hale de producție sau agricole, care, datorită carateristicilor lor de unicat, nu sunt cuprinse în grilă.
Acest document este unul care a avut un scop clar delimitat, în lipsa a altceva. Personal, nu cred că notarii își doresc ca studiul pe care îl plătesc să devină „soluția universală”, care să fie permanent criticată. Domniile lor realizează cu bună credință și în scop concret contractarea acestor documente. Referențierea tuturor valorilor impozabile din România la aceste studii în afară de aparenta simplitate, nu are nimic practic și nici de viitor”, a scris Adrian Vascu pe blogul său.
Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ca ideea generală, simplificată, banii cotizați pentru pensie acoperă 10-15 ani de pensie. Deci, cine trăiește 75-80, se poate spune că a "recuperat" :) Cine trăiește mai mult, deja "s-a scos" :) Cei mai puțin norocoși rămân cu paguba.