Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât cresc impozitele pe locuințe, de anul viitor. „Vreți să vă dau exemplul casei mele? E o creștere spre 4.000 de lei a impozitului, de la circa 1.000 de lei”

Adrian Vascu - in fata ta

Foto: captura digi24

Impozitele pe locuințe ar putea crește de patru ori, în unele localități, după schimbările aduse Codului Fiscal prin OG 16/2022, aprobată recent de Executiv.

Adrian Vascu, fost președinte al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, a explicat că în cazul în care autoritățile locale vor păstra cotele minime de impozitare, în orașe precum Timișoara, Craiova, Iasi, Slatina, Târgu Mureș impozitul pe locuință va crește cu cel puțin 25%, după noile modificări ale Codului Fiscal. Vascu a dat și exemplul locuinței sale din Cluj, pentru care, dacă primăria nu va crește cota de impozitare, va plăti anul viitor un impozit de circa patru ori mai mare, de la 950 lei, cât a plătit în acest an, la aproximativ 4.000 de lei.

„Vreți să vă dau exemplul casei mele? M-am uitat cât plătesc impozit pe declarațiile pe care le-am primit de la primărie. Am văzut că am plătit impozit 950 lei. Am calculat invers valoarea impozabilă și mi-am dat seama că era undeva calculată, pe algoritmul vechi, la vreo 450.000 lei. L-am întrebat pe colegul meu, care a făcut grila notarilor din Cluj Napoca. Ia spune-mi, te rog, cât ar fi azi dacă s-ar aplica această regulă la grila ta veche, pentru că pe viitor s-ar putea să nu mai semene grilele, cât ar fi (valoarea impozabilă-n.n.) casa mea? I-am dat adresa și mi-a scris mesaj: 1,6 milioane. Deci dacă se aplică acum, 1,6 milioane, asta înseamnă că este o creștere spre 4.000 de lei a impozitului, de la circa 1.000 de lei, la acest gen de casă”, a spus Vascu.

Noile prevederi stabilesc că autoritățile locale vor trebui să întocmească milioane de notificări - doar clădirile rezidențiale fiind circa 9 milioane - pe care le vor transmite fiecărui contribuabil și care vor conține valoarea impozabilă și cota de impozitare. Cei care nu răspund în 30 de zile, se va presupune că și-au dat acordul tacit asupra informațiilor primite. Vascu spune că nu se prevede ce se întâmplă în cazul în care vor exista contestații referitoare la sumele de plată transmise de către primării.

Impozitele pe care le vor achita firmele pentru clădirile deținute ar urma de asemenea să se majoreze de câteva ori, față de acest an. „Cunosc companii care și-au făcut si ele calcule, au spații comerciale, plăteau zeci de mii de euro impozite. Au zis domne, plăteam 10-15.000 de euro impozit, 20.000 euro. Dar să plătesc 80.000 sau 100.000 euro este mult prea mult”, a spus Adrian Vascu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Principalele schimbări care apar la impozitele pe clădiri: Cotele de impozitare minime au fost modificate - de la 0,08% la 0,1% pentru clădiri rezidențiale și de la 0,2% la 1% pentru cele nerezidențiale. Valoarea impozabilă cu care se înmulțesc aceste cote pentru a rezulta impozitul va fi preluată din studiile de piață administrate de notari. A fost eliminată posibilitatea să existe cote de impozitare diferite pentru același tip de utilizare – rezidențială sau nerezidențială – în funcție de cine este proprietarul – persoană fizică sau juridică. În cazul utilizării mixte cu peste 50% din suprafața spațiului, se va considera clădirea ori rezidențială ori nerezidențială, în funcție de dovezile aduse de contribuabil. Totodată, a fost schimbat primul termen de plată a impozitului pe clădiri și terenuri pentru anul 2023, care nu va mai fi 31 martie, ci 30 iunie.

„Trimiterea la aceste studii administrate de notari înseamnă a găsi în ele orice clădire din România, ceea ce în cazul clădirilor nerezidențiale reprezintă o provocare imposibilă. Să luăm exemplul Palatului CEC din București sau a diverselor hale de producție sau agricole, care, datorită carateristicilor lor de unicat, nu sunt cuprinse în grilă.

Acest document este unul care a avut un scop clar delimitat, în lipsa a altceva. Personal, nu cred că notarii își doresc ca studiul pe care îl plătesc să devină „soluția universală”, care să fie permanent criticată. Domniile lor realizează cu bună credință și în scop concret contractarea acestor documente. Referențierea tuturor valorilor impozabile din România la aceste studii în afară de aparenta simplitate, nu are nimic practic și nici de viitor”, a scris Adrian Vascu pe blogul său.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Până acum, valoarea impozitelor, pe proprietăți imobiliare ale persoanelor fizice, era mică! Dacă impozitele crescute și încasate în bugetele locale, se vor duce în dezvoltarea și modernizarea străzilor, utilităților și nu vor fi risipite pe salariile angajaților din primării, atunci totul ok. Altfel, creșterea va fi o altă ticăloșie!
    • Like 0
    • @ Niculae Moromete
      Pana acum, bugetele primariilor erau din banii dati de guvern si putin din impozitele pe cladiri si masini. Sunt de acord ca eu posesor de automobil 1.2l, euro 5 sa platesc de 4 ori cei 50 de lei impozit si la apartament la fel. Dar... de ce statul ma jecmaneste cu 41% din salariu brut? Pensie? Pai la un salariu mediu net de 3600 lei la pensie merg 1500 de lei x 12 luni x 40 de ani=720.000. Apoi pensia va fi 2400 de lei. Pai 720.000 impartit la 2400=300 de luni sau 25 de ani. Pai voi credeti ca toti vor trai 90 de ani? Asigurarile de sanatate la fel, angajatii platesc pentru toti. Reduceti jecmaneala pe salarii (la bulgari este 20%, polonezi 22%, unguri 33%) si mariti impozitele pe case, masini ca si asa 10 din 60 de apartamente la soacra-mea in bloc sunt goale. A... lasati tigarile, nu le mai scumpiti degeaba (sunt nefumator) si bagati, tata, accize pe NET, TV si telefonie la minut. Ce-i aia nelimitat?
      • Like 0
    • @ Ciobanu Florin
      Aveți niște erori: contribuțiile la pensie sunt 22% din brut, cam 1200 de lei în exemplul dvs. cu 3600 net (vine cam 6000 brut). Restul până la 42% sunt contribuții la sănătate și impozit pe venit. Deci deodată aveți suma totală înjumătățită, 360.000. Banii ăștia acoperă pensiile celorlalți timp de 40 de ani, nu se acumulează în dreptul dvs.
      Ca ideea generală, simplificată, banii cotizați pentru pensie acoperă 10-15 ani de pensie. Deci, cine trăiește 75-80, se poate spune că a "recuperat" :) Cine trăiește mai mult, deja "s-a scos" :) Cei mai puțin norocoși rămân cu paguba.
      • Like 0

Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult