Cine sunt vecinii României? Rusia.
Dacă vă uitați la noua hartă a regiunii, suntem înconjurați de țări care au ales regimuri cu orientare pro-Kremlin. După Ungaria lui Orban, ieri a venit rândul Bulgariei și Moldovei să aleagă. Vorbim de alegeri democratice, care validează opțiunea liberă a poporului. Rusia și-a lărgit considerabil influența în regiune fără să tragă un singur foc.
Ce va alege România? Noi nu avem deocamdată politicieni importanți care să se manifeste explicit pentru ruperea de aliații europeni și nord-atlantici și apropierea de Rusia. Cu excepția unui rătăcit care vede „Propagandă” peste tot și care se bucura aseară că a pierdut Maia Sandu, politicienii de la București au primit cu îngrijorare rezultatul votului de la Chișinău.
Sunt ai noștri mai responsabili?
Nicidecum.
La români, nu e o alegere ideologică, ci oportunistă. Ultimul deceniu a fixat trendul: cu UE și NATO. Până azi, a fost „politically correct” pentru politicieni să fie prooccidentali.
Dar lucrurile se pot schimba ușor, pentru că noi am fost mai mereu cum a bătut vântul. Este meritul președintelui Emil Constantinescu să anticipeze vântul nord-atlantic. Dacă era după Ion Iliescu, PDSR și mare parte din poporul român, noi rămâneam cu frații noștri sârbi. Este doar o problemă de timp până când un alt politician „vizionar” va simți vântul de la Răsărit. Nu știm câți români îl vor urma, asta e partea cu adevărat tulbure.
Nu-i vorbă, prelucrarea populației pentru acceptarea schimbării de macaz se întâmplă chiar în timp ce vorbim. Dacă se uită în jur, politicienii noștri învață că reorientarea geostrategică trebuie să fie făcută de jos în sus, cerută de poporul suveran, validată prin vot. Pentru asta trebuie umblat puțin la rotițele care alcătuiesc mentalul colectiv.
- În primul rând, trebuie sădită o stare continuă de neîncredere în instituțiile statului, în special în cele de rit nou, aduse de americani. De pildă în DNA, organism represiv, netradițional, antiromânesc.
- În al doilea rând, trebuie creată nostalgia: un trecut de aur, românii demni și mândri, o reîntoarcere la vechile datini.
- În al treilea rând, trebuie creat conflictul: vechi și nou, familia tradițională și uniunile curcubeu, est și vest.
- În cele din urmă, vine salvarea. Nu mai sunăm la 112, ci direct la Moscova, că e mai aproape.
Probabil că acest scenariu reducționist nu există scris undeva la ambasada Rusiei la București. Probabil că lucrurile sunt mai sofisticate în epoca tehnologiei. Sau nu. E suficient să deschideți televizorul.
Deocamdată idioții utili își etalează puzderia de site-uri, bloguri, televiziuni apocaliptice, conspiraționiste, naționaliste fără un plan prestabilit, ca să prindă în năvoade bancuri de oameni manevrabili. În haosul creat, cresc însă germenii neîncrederii, ai confuziei, ai lipsei de repere și de valori. O populație dezorientată, sătulă de promisiunile Vestului, sărăcită de tranziția eternă este masa perfectă de votanți care să valideze democratic orice aberație.
Cât mai rezistă România?
Prin urmare, cât mai rezistă România? Cât îi va lua până se va lăsa pradă populismului, extremismului, nebuniei care face ravagii chiar în democrațiile vechi? Ne mai putem baza pe America? Dar care Americă? Cea care tocmai a votat pentru retragerea ei din lume? Ne mai putem baza pe UE? Dar care UE? Cea care este părăsită printr-un Brexit furios de o mare parte din propria populație?
Suntem într-un moment de cumpănă în care trebuie să ne bazăm pentru prima dată pe noi înșine, iar acesta e un gând care ne înspăimântă. România are șansa de a fi peninsula de stabilitate a Occidentului într-un Est în care Putin devine din ce în ce mai puternic și destabilizator.
Mult hulitele elite ale anilor '90 au tras această țară, de voie, de nevoie, din mâlul istoriei, din mirajul unei istorii contrafăcute și din propriile angoase. Printr-o modernizare accelerată, România este astăzi într-unul dintre cele mai bune momente ale existenței sale: țară membră UE și NATO și cel mai stabil avanpost proamerican la granița cu Rusia.
Este rândul noilor elite - cele pornite de data asta de jos, de la asfaltul piețelor și bulevardelor marilor orașe - să tragă România în direcția valorilor și libertăților occidentale, să refuze populismul, fundamentalismul, fanatismul și, mai ales, oferta complice a corupției.
România rezistă dacă noul țesut social, coagulat de noua societate civilă care a învățat să protesteze după Colectiv, să-și ceră drepturile și să refuze corupția, își va dovedi rezistența la rupere în alegerile care vin. Blazarea, refuzul implicării, compromisul etic, sentimentul că nu se poate face nimic, capul în pământ, refuzul de a te prezenta la vot - toate astea înseamnă complicitate cu un sistem care ne ține în loc.
România rezistă dacă proiectul anticorupție rezistă. Orice pas înapoi, orice amnistie dată de alegători marilor penali în ideea că, astfel, vor scăpa și micii penali, ne aruncă înapoi în timp într-un no man's land fără reguli în care s-au născut miliardarii patrioți ai României.
România rezistă dacă românii simpli, adeseori batjocoriți și luați de sus de elite, vor avea sentimentul că anticorupția nu e un concept străin, impus de americani și de Merkel, ci o instituție care lucrează pentru ei: că banii furați vor fi confiscați, că ei vor ajunge în drumuri, în școli, în spitale, în proiecte pentru repatrierea copiilor lor plecați la muncă în străinătate.
România rezistă dacă noua clasă de antreprenori va avea curajul să iasă din terifianta idee că, dacă vorbești, mâine îți vin 100 de controale la firmă. Oamenii curajoși care dau salarii și creează locuri de muncă sunt primii interesați într-o Românie stabilă, predictibilă fiscal, cu instituții corecte și necoruptibile. Ei ar trebui să fie primii care să refuze parteneriatul lucrativ pe care li-l oferă complice parlamentarii cu o lună înainte de alegeri.
România rezistă dacă noua clasă de corporatiști, neinteresată de politică, va face legătura dintre drumul spre job și alegeri. Crima lentă de dimineața de la metrou are legătură exact cu politica: nu poți să trăiești într-un cub de sticlă cu acționariat american, german sau olandez și seara să ieși într-un oraș cu rânduieli lenvantine, sufocat de gunoaie, de incompetență criminală și de corupție. Instinctul de supraviețuire ar trebui să-i aducă la vot.
În mai puțin de o lună, românii vor avea propriile alegeri. Vom ști exact câți sunt cu Estul și câți suntem restul.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Trebuie sa recunoastem ca atat Serbia cat si Bulgaria sunt natiuni filo-ruse prin intreaga lor traditie istorica, culturala si religioasa. Numai niste naivi si-au putut inchipui ca aducand in interiorul UE sau NATO natiuni slave si ortodoxe, acestea vor rupe cu o istorie de sute de ani de amicitie cu "marele lor frate de la rasarit".
Bulgaria, Serbia, celelalte state slave din Balcani plus Slovacia vor fi totdeauna filo-ruse si vor putea oricand "defecta" in cazul vreunui conflict cu Rusia.
Pe de alta parte, este exclus ca state ca Ungaria si Cehia sa fie sau sa devina proruse, chiar daca ungurii, nemultumiti de comportamentul sefilor UE, joaca la "cacialma" simuland initierea unor relatii apropiate cu rusii.
Ungaria si Cehia au apartinut dintotdeauna culturii si civilizatiei catolice si occidentale si asa vor ramane.
In ceea ce priveste Serbia, acesasta tara nu va uita ca in razboiul civil din anii '90 care a facut tandari fosta Yugoslavie, NATO sI UE s-au situat de partea musulmanilor, atat militar cat si politic. Prezenta Serbiei in UE si NATO va insemna "un ochi" rusesc in interiorul celor doua organizatii occidentale.
Basarabia nu va adera la tara mama intr-un viitor previzibil, si cred ca deocamdata nici nu e bine sa fortam reintregirea, cat timp in Basarabia exista o importanta minoritate rusa si pro-rusa ( rusificata ) care poate servi oricand Rusiei drept pretext de agresiune contra Romaniei pentru a-si "apara" etnicii rusi "oprimati", exact cum se intampla in Ucraina, fara ca UE sau NATO sa poata intreprinde ceva eficient.
Nu e de neglijat nici manevra politica criminala prin care fostul regim Basescu a incurajat plecarea in masa a tinerilor din Basarabia si stabilirea lor definitiva in Romania, oferindu-le cetatenie, studii si loc de munca; astfel, tinerii basarabeni se instruiesc, se educa si primesc locuri de munca in Romania, iar in Basarabia raman doar varstnicii, populatia mai putin educata, alaturi de rusofoni si rusofili. Si ne mai miram ca basarabenii voteaza in continuare cu ochii spre Rasarit !
Dl. Negrutiu sesiseaza in mod corect neincrederea populatiei in institutiile statului, insa fara a dori sa observe ca institutiile Statului roman, in frunte cu DNA si cu Justitia, s-au pretat deseori la trocuri politice care au franat in fapt evolutia Romaniei spre democratie.
La ora la care vorbim, CEDO este "asaltat" de dosare romanesti prin care oprimatii Justitiei de la noi isi cauta si adesea isi gasesc dreptatea; la fel se intampla si pe vremea comunistilor, cand prigonitii regimului din Romania comunista isi gaseau dreptatea la Inalta Curte de la Haga.
O trista confirmare a incorectitudinilor Justitiei romanesti o reprezinta recenta infirmare la CEDO a unor decizii luate de o ilustra doamna judecator, partenera autoproclamata public nu de partea dreptatii ci de partea DNA.
Distinsa doamna judecator este in continuare promovata si ras-promovata de presedintele nostru in cele mai inalte functii.... La fel a fost promovat si ras-promovat si fostul sef al DNA, acum judecator la CCR, desi avea vreo 2-3 condamnari la CEDO pentru abuz in functie....
Romania nu se va "intoarce" spre rusi si nici "lupta anticoruptie" strident vopsita politic nu este solutia, asa cum crede dl. Negrutiu.
In opinia mea, solutia consta in adancirea procesului de democratizare al tarii prin consolidarea drepturilor si libertatilor individuale si blocarea abuzurilor Institutiilor Statului contra propriilor cetateni.
Procurorii asaneaza societatea, dar nu aduc nicaieri si niciodata democratia.
Eu ma intreb deseori: daca presedintele si politicienii care se pretind liberali fac apologia catuselor, daca presa care se pretinde independenta face apologia catuselor, daca reprezentanti ilustri ai societatii civile fac la randul lor apologia catuselor, atunci cine oare il protejeaza pe cetateanul de rand de abuzurile Justitiei ? Cine mai face mai astazi "apologia" drepturilor si libertatilor omului ?
2. Poate ca ceea ce am scris vi se pare a fi "harababura", dar cu siguranta ca este opinia mea, la care cred, cu umilinta si respect pentru ceilalti, ca am tot dreptul.
3. Dl. Negrutiu nu mi se pare deloc "pafarist"; si, desi nu e cazul meu, chiar daca as crede asa ceva, l-as contrazice politicos, cu argumente, si nu folosind un termen peiorativ si insultator. Insa ca sa fiu sincer, Dl. Negrutiu, ale carui opinii deseori nu le impartasesc, mi se pare un tip inteligent, educat si instruit.
Nimeni dintre noi nu detine monopolul adevarului, dar fiecare are dreptul la propria sa opinie. Polemicile, divergentele de opinie, chiar daca sunt aprinse sau taioase, trebuie, dupa modesta mea parere, sa fie politicoase, fara etichete injurioase sau peiorative la adresa partenerului de dialog.
Nu are nicio importanta daca eu sau Dvs ii agreem sau nu pe unul sau pe altul dintre fondatorii acestui site. Insa opiniile Dvs pe diversele teme puse aici in discutie au cu siguranta toata relevanta.
Nu uita ca Germania si Franta s-au razboit intre ele timp de sute de ani ( cu milioane de morti ) si totusi au fost capabile sa-si depaseasca divergentele si sa construiasca o relatie reciproc avantajoasa, chiar daca o parte din teritoriul german este astazi sub ocupatie franceza ( Alsacia si Lorena ).
Iarasi te rog respectuos sa-ti amintesti din istorie ca Nicolae Titulescu, cel mai bun diplomat pe care l-a avut Romania, a pledat insistent pentru normalizarea relatiilor cu Rusia, in interesul Romaniei. Sper ca nu crezi ca marele diplomat era vandut rusilor....
Te rog sa-ti amintesti ca Rusia, care a nascut dementi si psihopati precum Lenin, Stalin, Trotki, Beria, Yagoda, Molotov, etc, a fost totodata si tara lui Dostoievski, Tolstoi, Cehov sau Ceaikovski.
William Faulkner, in discursul tinut cu ocazia primirii premiului Nobel pentru literatura in 1965 ( daca nu ma inseala memoria), a spus ca cel mai mare scriitor al omenirii este Dostoievski. Iar Faulkner era departe de a fi un simpatizant al rusilor.
Daca ii vei (re)citi pe clasicii rusi, vei constata cu uimire ca rusul de rand seamana izbitor de mult cu romanul de rand.
Nu uita ca daca tara noastra si-ar crea o piata de desfacere a marfurilor noastre in Rusia, am putea castiga zeci sau sute de miliarde euro anual, pentru ca rusul de rand nu este atat de pretentios precum occidentalul. Este vorba de o potentiala piata de desfacere de 150 milioane de locuitori, aflata in imediata noastra vecinatate.
Apartenenta a Romaniei la NATO si UE este definitiva si irevocabila, pentru ca aici este viitorul nostru. Orice politician roman care ar incerca sa deturneze cursul occidental a natiunii noastre s-ar putea face vinovat de tradare nationala, cu consecintele penale de rigoare.
Insa noi ar trebui sa fim calauziti de inteligenta si de pragmatism, nu de resentimente istorice; ca atare, din postura de membri fideli ai comunitatii democratice occidentale, avand, pentru prima data in istoria noastra, garantata apararea teritoriului national de catre NATO, ar trebui sa ne relaxam, sa ne calmam anxietatile istorice si sa pricepem ca tocmai din aceasta cauza ar fi bine si firesc sa avem relatii normale, inclusiv economice cu Rusia.
Germania are relatii privilegiate cu rusii si nu am citit in presa germana de vreo acuzatie de "tradare nationala" sau alte prostii de acest fel la adresa guvernantilor germani. Si nu uita ca intrarea Armatei Rosii in Germania in 1945 a insemnat suferinte inimaginabile pentru poporul german, fie si daca ne gandim numai la cele peste trei milioane de femei germane violate de soldatii bolsevici ( o oroare unica in istoria omenirii prin numarul victmelor barbariei rusesti ).
Ca atare germanii, pentru ca sunt inteligenti, cinici si pragmatici, platesc de doua ori mai putin pentru gazul rusesc decat Romania, in interesul natiunii lor. Tocmai din acest motiv Germania a putut sa-si reintregeasca teriroriul cu fosta Germanie de Est.
Daca nu ar fi normalizat relatiile cu rusii, nu ar fi putut face acest lucru.
Dar Romania nu are din pacate un Helmut Khol, care sa faca reintregirea teritoriului national cu Basarabia. Iar fara acordul rusilor, nu ne vom reintregi tara.
Dumneata si Claudiu Pandaru sinteti cuplul vesel al presei romane.
De asta populismul prinde in mai toate tarile Europei, pentru ca lumea s-a saturat de "mult hulitele elite ale anilor '90", spuneti-mi cu cat mai bine o ducem fata de acum 10 ani si ce schimbari de viitor s-au facut? Unde este dezvoltarea accelerata a Romania in comparatie cu Polonia , care a plecat de la aceasi nivel cu noi in anii
'90?
Parerea mea, e sa fiti mai obiectiv data viitoare.
În virtutea orientărilor politico-ideologice cauzate atât de recentele schimbări geopolitice, precum şi de indcertitudinea proximelor alegeri, mă frământă o singură întrebare : ce componenţă are această societate autohtonă. Nu este , ştiut lucru, omogenă, dar parcă tendinţele sunt tot mai browniene, tinzând spre un minihaos.
Dacă luăm la bani mărunţi politicul, vedem clar că este dominat de zoo: girafe şi hamsteri, bulldogi, varani, maimuţe rozalii sau curentate, ţapi (mai puţin ispăşitori) , şi aşa am putea continua. Nu mai punem la socoteală produsele de patiserie (bombonele), pensionari şi bunicuţe, almanahe, precum şi o suită întreagă de figuri care ar trebui să dispară prompt din peisajul public.
Dar nu se ştie de ce, rezistă.
Revenim la societate. Sunt unele voci curente, care încearcă să bage minţile în cap unora deraiaţi, deşi sunt doar vorbe-n vânt faţă de o majoritate insensibilă şi indolentă la o reală schimbare.
Care este procentajul celor real-reformişti, progresişti, cu bun simţ şi cu cei-şapte-ani de-acasă absolviţi? Nu ar conta dreapta-stânga, oricum , ideologia ca şi noţiune este ceva perimat.
Câţi sunt cei care amestecă-n spanac şi caută doar foloase majore ? Câţi sunt cei care fac politică (la orice nivel), doar pentru a se menţine sau propulsa în viaţa asta efemeră de gândac neputincios?
Câţi sunt cei care asistă impasibili- bine şi aşa, mai rău să nu fie-?
Câţi sunt cei care nu mai prididesc de orgoliu naţional şi de frumuseţile unei ţări în care se trăieşte tot mai prost (luaţi statisticile la rost )?
Câţi sunt realii asistaţi social, şi câţi profitori încarcă fatal sistemul?
Câţi o duc decent, chiar dacă sursa poate fi minciuna, falsul, corupţia, şi câţi se chinuie pe un salar smuls după o muncă idioată, şi neplătită?
Terminând cu întrebările retorice, la o simplă analiză trebuie să constatăm că, cei prim-aminţiţi sunt minoritari. Atunci? De unde schimbare? De la politruci mânjiţi, ipocriţi?De la cei care sunt preocupaţi de propriile favoruri?De la restul care , tacit, beneficiază de „sistem”?
De la cei care trag ca proştii prin străinătăţiuri?
De la cei care au ieşit pentru Colectiv şi au schimbat un guvern?
Prea puţin. O floare, un buchet, o rândunică sau un stol nu aduce primăvara mult aşteptată. Normalitatea clamată de unii nu se va instala nici importată, nici furată.
Schimbarea vine din interior, vine de la fiecare individ care compune această (actuală) societate. Când nu mai cauţi vinovaţi pentru orice, când te apleci după o hârtie căzută pe jos, când nu arunci zeflemist chiştocul în capul primului trecător. Când te solidarizezi, când vei ştii să dai fără să pretinzi nimic. Când Statul (generic) te va cinsti ca şi cetăţean , şi nu te va ignora......
Dar, până atunci, va mai curge multă apă , şi pe Dunăre, şi pe afluenţii săi.
Asta nu se spune niciodată.
Se vorbește de comunism ca un tot și nu se spune că a avut două etape: una de bolșevizare cominternistă și distrugere a națiunii române și a doua de socialism național, începută în timpul lui Ceaușecu, perioadă de renaștere a conceptului de națiune română și a unui stat cu politică independentă, neaservit Moscovei.
Hai să vedem cât de români au fost "comuniștii" care au făcut colectivizarea forțată, au construit Sovromurile și au distrus elita României:
Ana Pauker (n. Hanna Rabinsohn) - (Ana, Luca și cu Dej bagă spaima-n burgheji)
Iosif Chișinevschi (născut Jakob Roitman)
Vasile Luca (Luka László) - (Ana, Luca și cu Dej bagă spaima-n burgheji)
Gheorghe Stoica (Moscu Kohn)
Alexandru Moghioroș (Balogh Joszef)
Gheorghe Apostol (Aaron Gerschwin)
ș.a.
Răul mare social în România nu l-a făcut Ceaușescu, ci bolșevici cominterniști, dar nou îi dăm înainte cu Ceaușescu. Cine sunt cei mai vocali? Tocmai bolșevicii și urmașii boșevicilor cominterniști.
Cred că ați înțeles cum a stat treaba, de ce nu sunt menționate separat cele două perioade extrem de diferite ale "comunismului". Din cauza etniei (dacă o pot numi așa) a promotorilor deznaționalizării României. Deformăm istoria și nu spunem lucrurilor pe nume, pentru că nu e "politic corect".
Pentru că înainte de revoluție o parte dintre ei sau urmașii lor erau "pregătiți" să devină capitaliști. Persoane "importante" de "cultură" și "formatori de opinie", ca Silviu Brucan (n. Saul Bruckner) care a fost redactor-șef adjunct al ziarului Scânteia după război și a condus întreaga campanie propagandistică de comunizare, Petre Roman (filul lui Valter Roman n.Ernst Neulander - șef al Serviciului de Educație, Cultură și Propagandă (ECP) al Armatei), Vladimir Tismăneanu (da, ăla, președinte a Comisiei Prezidentiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România) fiul miltitanților bolșevici Leonid Tisminețki și Hermina Marcusohn - acum mare profesor politolog în SUA.
Dar noi o dăm înainte cu moștenirea Ceaușescu. Propaganda prin demonizarea adversarului au început-o bolșevicii și tot ei o continuă. Numai că din bolșevici, au devenit capitaliști internaționaliști.