Câteva sute de mii de pacienți ar putea fi afectați, din 2 noiembrie, când 71 de medicamente, între care 21 fără alternativă terapeutică, ar putea dispărea din farmacii

(Foto Guliver/Getty Images)

Astmul este o afecțiune cronică. Nu ne vindecăm de astm, dar ne dorim să avem o viață normală, cu o lipsă de exacerbări, sau cu exacerbări pe care le putem controla, printr-un tratament corect. O persoană diagnosticată cu astm poate avea un confort și o calitate a vieții care îi permit să desfășoare activități la fel ca un individ care nu are o afecțiune respiratorie.

„Astmul e o boală eminamente inflamatorie. Tratamentul de fond al acestei afecțiuni este corticoterapia inhalatorie, care ajunge la locul țintei și pe care o adresăm utilizând dispozitive inhalatorii ce conțin corticoterapie inhalatorie în monoterapie, dar și în asocieri cu bronhodilatatoare”, a explicat pentru Republica.ro conf. dr. Roxana Maria Nemeş, medic pneumolog.

Medicii atrag atenția că pacienții cu astm trebuie să respecte administrarea cronică a tratamentului. În momentul în care simptomatologia se reduce, nu înseamnă că am rezolvat afecțiunea respectivă.

„Simptomele sunt foarte zgomotoase de multe ori, alteori sunt doar incipiente, dar rezolvarea lor nu înseamnă închiderea cercului vicios al acestei inflamații. Prin urmare ne dorim un control al astmului. Suntem o echipă mare care îngrijim acești pacienți - pneumologi, pediatri, alergologi, medici de familie, medici interniști, toți cei care au viză pe patologia respiratorie”, a punctat medicul pneumolog.

Controlul astmului vizează ca pacientul să nu aibă simptome nocturne și diurne, să nu utilizeze doar medicație de criză și să nu aibă exacerbări. Acest lucru se poate realiza doar printr-o monitorizare corectă a pacientului și prin tratament corespunzător.

„Dacă ne referim la tratamentul de criză, acest lucru ar trebui să existe doar în situații speciale. Pacienții sunt instruiți, conform planului de tratament, în momentul în care părăsesc cabinetul medicului specialist, ce medicație să ia în caz de criză, care sunt opțiunile pe care le au, cui să se adreseze, care sunt elementele trigger care pot să declanșeze criza respectivă, ce să evite în primul rând. De ce? În proporție de 80% astmul are o conotație alergică și atunci, pentru pacienții alergici la care se identifică triggerul respectiv, prima indicație ar fi de evitare a acestuia, ca element de terapie”, a punctat dr Roxana Nemeș.

Răspunsul organismului la alergii, în cazul pacienților cu astm, se modifică în timp. Pot fi acumulate noi componente în pleiada de alergii și se pot pierde o parte dintre ele.

Tot medicul este cel care va decide când este vorba de infecție respiratorie sau când este exacerbare de astm. „Exacerbarea de astm și în general astmul nu are conotație de administrare de antibiotic decât în suprainfecții. Antibioticele nu tratează astmul. Există foarte multă medicație care se poate administra doar dacă pacientul e admis în spital. Un pacient cu astm devine un candidat al camerelor de gardă și al terapiei intensive în cazul în care boala nu este controlată și tratată corect”.

Pacientul cu astm trebuie să meargă la medic chiar dacă e asimptomatic

Cât de important este ca pacientul să meargă la medic la control și să afle inclusiv despre noile tratamente?

Foarte important. În primul rând trebuie să vină la medic și dacă e asimptomatic. Un pacient asmatic trebuie să aibă acele vizite de monitorizare, care includ evaluarea funcției ventilatorii. Există obstrucții pe căile aeriene mici, cu diametrul cel mai mic, sub 2 milimetri, care sunt tăcute, nu te deranjează, nu te supără, nu tușești, nu ai niciun simptom. Sunt total asimptomatice, dar pot fi evaluate și evidențiate foarte corect printr-o testare respiratorie foarte simplă, nedureroasă, neinvazivă și care durează foarte puțin, pe care o adresăm atât copiilor astmatici, peste 5 ani, cât și adulților care ni se adresează în serviciile ce pot efectua spirometrie. Nu e un lux, e o obligativitate morală, deoarece aceste obstrucții tăcute și netratate pot duce la remanieri ale căilor aeriene, care sunt greu de deschis ulterior. Rămân sechele funcționale.

E greu de stabilit un tratament sau de schimbat schema terapeutică?

E greu să susții un diagnostic de astm, dacă îl faci cu deosebită responsabilitate. Un diagnostic de astm nu poate fi pus la prima întrevedere cu pacientul respectiv, e o responsabilitate morală deosebită. Odată pus corect diagnosticul, este foarte ușor pentru un medic specialist să susțină terapia respectivă doar dacă are în față un pacient foarte compliant, care să înțeleagă de ce tratamentul trebuie administrat zilnic, care sunt dozele pe care trebuie să le ia, de ce nu trebuie să modifice singur dozele respective, ci doar cu accepțiunea medicului specialist. O lipsă de complianță dintr-un motiv sau altul poate crea disfuncționalități mari la nivelul funcției pulmonare, care se regăsesc în evoluția ulterioară a pacientului. Pe de altă parte, în astm tratamentul este personalizat, nu e copy paste într-o clasă de terapie, este în funcție de comorbiditățile pe care le are pacientul respectiv.

S-au înmulțit cazurile de pacienți diagnosticați cu astm în ultimii ani?

Datorită campaniilor de sensibilizare care s-au făcut în media și a campaniilor de evaluare a funcției respiratorii gratuite pe care Societatea Română de Pnemologie le desfășoară în fiecare an, atât cu ocazia Zilei internaționale a astmului, dar și a BPOC, reușim să scoatem din acest aisberg un număr mare de pacienți cu afecțiuni respiratorii, nu neapărat asmatici, la care identificăm anumite obstrucții, anumite restricții de diferite tablouri funcționale și care ne permit identificarea ulterioară a unei posibile patologii respiratorii.

Radu Gănescu, președinte COPAC: Sute de mii de pacienți cu boli cronice vor fi afectați de o iminentă criză a medicamentelor

Pe de altă parte, reprezentanții asociațiilor de pacienți avertizează asupra unei posibile crize a medicamentelor. Un număr de 71 de medicamente, între care 21 fără alternativă terapeutică, ar putea dispărea din farmaciile și spitalele din România, începând din 2 noiembrie, pentru că le expiră prețul stabilit de stat, atrag atenția asociațiile de pacienți. Din cauza acestei iminente crize a medicamentelor ar urma să aibă de suferit câteva sute de mii de pacienți și familiile lor. Ce vor face medicii lor când, într-un timp foarte scurt, vor trebui să schimbe tratamentul tuturor acestor pacienți, se întreabă reprezentanții asociațiilor de pacienți.

Asociația Națională pentru Protecția Pacienților și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) au propus ca soluție de rezolvare urgentă a acestei crize prorogarea termenului și extinderea valabilității actualelor prețuri, inclusiv ale celor 71 de medicamente, dintre care 21 nu au azi o alternativă terapeutică, până la rezolvarea problemei de fond.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, spune că între cei afectați vor fi pacienți cu boli respiratorii, dar și persoane cu boli cardiovasculare, diabet și epilepsie.

„Între cele 70 de medicamente cu risc de a dispărea de pe piața din România se află medicamente pentru pacienții cu astm, boli cardiovasculare, diabet, epilepsie. Trebuie să ne gândim că va fi o categorie de pacienți - sute de mii sau zeci de mii de pacienți - care ori nu vor mai avea tratament ori vor trebui să meargă la medic pentru a li se schimba tratamentul. Iar asta, de multe ori, nu e un lucru pozitiv. Orice schimbare de tratament, mai ales în cazul unui pacient cu o boală cronică și care își ia același tratament de mulți ani de zile, poate duce la reacții adverse sau alte complicații care îl pot pune pe pacient în imposibilitatea de a schimba tratamentul, deoarece multe dintre medicamente interacționează între ele. Dacă eu mai am și alte boli asociate patologiei mele, orice schimbare de tratament poate duce la o reacție adversă în organism. Lucrurile sunt riscante, nu sunt foarte ușoare, de aici și semnalul de alarmă tras de asociațiile de pacienți”, spune Radu Gănescu.

Președintele COPAC este de părere că menținerea prețurilor la acest nivel pentru încă trei sau șase luni ar putea fi o soluție pentru a evita criza.

„Noi am propus ca prețurile să fie înghețate la acest nivel, pe o perioadă de trei-șase luni, iar în acest timp să aibă loc discuții tehnice la nivelul autorităților și producătorilor de medicamente, prin care să se gândească un nou mod de calcul al prețului la medicamente”, a punctat Radu Gănescu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp