(Foto Guliver/Getty Images)
Satyarup Siddhanta, un tânăr din India, suferea de astm încă de când era elev. Întotdeauna purta în buzunar un inhalator. Nu putea alerga nici măcar pe distanțe scurte, fără să aibă nevoie de spray-ul pe bază de cortizon. Satyarup simțea cum boala sa cronică îi acapara viața, și a decis să facă tot ce poate pentru a lupta cu ea. Era student când a decis să înceapă să facă zilnic exerciții de respirație, să înoate și apoi să alerge pe distanțe tot mai mari. Despre cum indianul care suferea de astm a reușit să își depășească condiția, ajungând să urce pe Muntele Everest, presa internațională a scris pe larg în urmă cu câțiva ani.
Un pacient cu astmul ținut sub control, tratat corect, poate face aproape tot ceea ce face și o persoană sănătoasă, inclusiv practicarea activităților sportive.
Astmul este o afecțiune caracterizată prin episoade de agravare a inflamației căilor respiratorii, alternate cu perioade silențioase în care pacientul nu resimte niciun simptom. În cazul unui episod de astm, denumit și criză de astm, căile respiratorii se îngustează, iar pacientul se confruntă cu dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse uscată. În aceste situații este esențială administrarea tratamentului de urgență, care ajută la dilatarea căilor respiratorii. În funcție de gradul de severitate al astmului, simptomele pot fi amenințătoare de viață.
Cel care pune diagnosticul de astm este un medic pneumolog, alergolog, internist, sau pediatru, în cazul copiilor.
Factori declanșatori
Căile aeriene ale unui pacient cu astm sunt sensibile și hiper-reactive, ceea ce obligă pacientul să fie atent la o serie de factori declanșatori, care pot fi alergici - praful, polenul, părul de animale -, sau non alergici, precum fumatul sau frigul.
Aproximativ un milion de români cu astm. „Boala este mult sub-diagnosticată"
Aproximativ 300 de milioane de persoane în întreaga lume suferă de astm. În Europa sunt diagnosticați 10 milioane de adulți cu vârsta sub 45 de ani.
În România, statisticile Societății Române de Pneumologie indică circa un milion de pacienți cu astm. „Boala este mult sub-diagnosticată", spun însă unii dintre reprezentanții asociațiilor de pacienți. Nimeni nu știe exact câți români suferă de această afecțiune cronică, pentru că nu există un registru care să arate exact numărul lor. În plus, mulți nu știu că au această boală, pentru că nu merg periodic la medic.
Aproximativ 90% din cazurile de astm de la noi sunt forme ușoare și moderate, însă cele cele grave consumă mai mult de jumătate din bugetul alocat pentru tratarea astmului. Asta teoretic, pentru că nu există un buget clar alocat pentru tratamentul pacienților cu astm, în lipsa unui registru al pacienților.
Copilul cu astm. Primele semne de îngrijorare
Tusea uscată și respirația suierătoare (weezing-ul) sunt primele semne care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinții unui copil. Inflamația căilor respiratorii superioare conduce la senzația de sufocare.
În cazul în care copilul e tratat corect, are șanse foarte mari ca atunci când devine adult să controleze mult mai bine boala, puseele să se rărească, până la dispariție. Fiind o boală cronică, astmul nu dispare complet, dar pacientul poate avea perioade de ani de zile cu o viață absolut normală.
(Foto; Guliver/Getty Images)
O problemă globală
Astmul reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică, care afectează toate grupele de vârstă, cu o prevalenţă în creştere în multe ţări aflate în curs de dezvoltare, cu creşterea costurilor terapeutice şi care constituie o povară din ce in ce mai mare pentru pacienţi şi societate, arată ghidul elaborat de Iniţiativa Globală pentru Astm - GINA.
Noile recomandări GINA sunt centrate pe nevoile pacientului și pe importanța parteneriatului dintre medic-pacient în tratamentul astmului. Astfel că obiectivul este acela de a preveni decesele datorate astmului, a exarcebărilor şi de a reduce simptomele cauzate de astm. Se doreşte o mai bună înţelegere a proceselor care cauzează boala, fiind o boală inflamatorie şi se pune accent pe tratarea atât a cauzei, inflamaţia, cât şi a efectului. Nu în ultimul rând, se pune accent pe înţelegerea relaţiei medic – pacient, aceasta având un impact pozitiv asupra vieţii pacientului cu astm.
Anul 2019 aduce cu el o schimbare a unor principii de tratament fondate cu 50 de ani în urmă, evidențiind faptul că e timpul să tratăm astmul diferit, iar un management corect al acestei boli implică tratarea atât a cauzei (inflamația), cât și a efectului (criza de astm). Obiectivul final avut în vedere este o viață normală pentru persoana care trăiește cu astm.
Până la 70% din pacienții cu astm nu își iau tratamentul
Între 30% și 70% dintre pacienții cu astm, la nivel european, nu își administrează tratamentul prescris de medici pentru tratarea inflamației căilor respiratorii și ținerea sub control a afecțiunii, arată datele Societății Europene de Boli Respiratorii. Acești pacienți riscă pe termen lung ca afecțiunea să se agraveze, iar crizele de astm să devină din ce în ce mai frecvente, cu internare la urgență, pentru că senzația e că nu mai poate să respire, iar în cazurile grave se poate ajunge la deces.
„Mulți pacienți, în special adulți, nu prea respectă tratamentul, iar aceasta este o problemă majoră. Asemenea cazuri ajung la urgență. Mesajul pe care l-aș transmite este: «Respectă tratamentul pe care ți l-a dat medicul, chiar și în perioadele în care astmul nu are nicio manifestare. Mergi la controale regulate, așa cum ți-a indicat medicul tău»", spune Rozalina Lăpădatu (foto), director al Institutului pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE).
,,Un medic specialist va ajuta pacientul să identifice și să înțeleagă mecanismul de acțiune al factorilor declanșatori. Pacientul care are astmul sub control este cel care urmează tratamentul prescris și care știe ce factori declanșatori trebuie să evite astfel încât crizele de astm să fie din ce în ce mai rare. Cei mai des întâlniți alergeni sunt praful de casă, mucegaiul, polenul, părul de animale. Există și o serie de factori non-alergici care pot declanșa crizele de astm precum aerul rece, ceața, fumul, fumatul activ și pasiv, refluxul gastro-esofagian", a declarat șef de lucrări dr. Elena Camelia Berghea (foto), vicepreședintele SRAIC.
Un pacient cu astm poate avea o viață normală dacă își urmează tratamentul, se duce periodic la medic și urmează strict indicațiile acestuia.
„Astmul poate fi ținut sub control cu tratamentul potrivit la momentul potrivit: terapie de fond, care se administrează zilnic, indiferent dacă pacientul manifestă sau nu simptomele specifice crizei de astm. Cu toate acestea, până la 70% dintre pacienți, în momentul în care se simt bine, aleg să renunțe la terapia de fond și folosesc tratament doar în situațiile de urgență. Riscul de agravare a bolii devine astfel unul major pentru acești pacienți", a declarat conf. univ. dr. Roxana Nemeș (foto), medic primar pneumolog, medic specialist pediatru.
Medicamente inovatoare
În ultimii 10 ani au apărut tratamente noi pentru formele severe de astm. Este vorba de terapiile biologice, inovatoare prin modul de realizare și de acțiune. „Se numesc biologice pentru că sunt dezvoltate dintr-o celulă vie programată să meargă în organism și să atace strict anumite celule. În tratarea astmului aceste terapii sunt noi, dar ele sunt folosite în oncologie, imunoterapie și în boli autoimune", a explicat directorul IDSE.
„Pe de altă parte, atunci când vorbim cu pacienții le explicăm că trebuie să facă sport, pentru că ajută pe partea de respirație. Asta nu înseamnă că trebuie să se ducă la sală, ci să meargă mai mult pe jos, de exemplu. Pentru un copil înseamnă să iasă cu părinții cu bicicleta la pădure, să meargă la munte, să facă mici excursii", explică Rozalina Lăpădatu.
De unde ne luăm informațiile corecte
Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație (IDSE), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), alături de Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică au lansat de curând platforma www.viatacuastm.ro, un instrument care să vină în ajutorul pacienților cu astm și al aparținătorilor. Site-ul este parte din campania ,,RESPIR", un demers de informare și educare cu privire la astm ca o problemă de sănătate publică.
,,Educația în sănătate este foarte importantă. Un pacient cu astm bine informat va înțelege că pentru a ține astmul sub control este esențial să ia tratamentul așa cum i-l prescrie medicul și să se prezinte la control cu regularitate. Astmul este o afecțiune care poate fi ținută sub control și un pacient diagnosticat poate avea o calitate bună a vieții și se poate implica aproape în toate tipurile de activități în care se implică și persoanele sănătoase", a declarat Rozalina Lăpădatu, director al IDSE.
Pe lângă medic, care reprezintă sursa de bază pentru informații a unui pacient cu astm, o altă sursă de informații o reprezintă site-urile societăților medicale. Pe site-ul Societății Române de Pneumologie există ghidul GINA, ghid internațional de tratament pentru astm, tradus în limba română.
De asemenea site-urile asociațiilor de pacienți conțin informații utile.
Rozalina Lăpădatu atrage atenția asupra importanței alegerii unor surse de informații corecte. „Atunci când citești un articol trebuie să îți pui câteva întrebări. Cazul care e descris acolo mă reprezintă, e la fel ca al meu? Persoana respectivă are dovezi medicale? Unde sunt publicate aceste dovezi medicale? Pentru că dacă sunt în Formula As sau într-un articol oarecare pe net e una, iar dacă dovezile medicale sunt publicate în revista de pneumologie sau în revista Societății europene de alergologie e alta. Tot timpul trebuie să îți pui întrebări legate de cine validează informațiile găsite pe internet.
Apoi, tratamentele recomandate într-un articol oarecare pe net mi le permit, ca bani și timp? Am disponibilitatea să fac așa ceva? Câte persoane au făcut parte din studiu? Că dacă o persoană spune: «Știi, eu m-am simțit minunat că am băut ceai de gălbenele», trebuie să te gândești că e vorba de o singură persoană, iar un studiu medical serios are câteva sute, chiar mii de pacienți, ca să poată fi trasă o concluzie statistică. În plus, nu știi dacă persoana aceea spune adevărul sau minte. A fost un caz al unei fete din Australia care se lăuda pe net că are cancer și că nu face terapii, și nu le recomandă să facă terapii, pentru că se otrăvesc cu chimioterarpie, iar într-un acces de sinceritate, după câțiva ani, a recunoscut că de fapt ea nu are cancer și nu poate să dea sfaturi nimănui. Câți oameni au murit în timpul ăsta, e altă poveste."
„Le recomand oamenilor să fie foarte atenți, să fie foarte critici atunci când citesc un articol medical sau o recomandare medicală din partea unei persoane care nu e medic, nu a participat într-un studiu clinic, nu a făcut o cercetare serioasă. Ca să nu revin la zilele noastre și să spun ca există o persoană antivaccinistă care apare peste tot și vorbește împotriva vaccinurilor. În calitate de ce anume? Ce experiență are acea persoană ca să facă lucrul acesta? Trebuie să fim foarte critici când citim așa ceva", adaugă Rozalina Lăpădatu.
Ziua Internațională a Astmului
Pe 7 mai a fost Ziua Internațională a Astmului, în acest an fiind celebrată a XXI-a ediție.
„Măcar o zi pe an să conștientizăm și să vorbim despre această boală. Cu cât mai mulți oameni citesc despre simptome își dau seama în cazul în care se confruntă cu asemenea probleme și se duc la doctor. Sau realizează de ce suferă cel din familie și îi oferă mai mult suport.
Comunitatea din care faci parte e important să știe ce ți se întâmplă și cum te poate ajuta. De exemplu dacă este o perioadă cu alergeni, iar tu ai o criză de astm și ești obligat să rămâi în casă, când toți prietenii tăi se duc la terasă la bere, iar tu nu te duci o dată, de două, trei ori, lumea începe să se gândească probabil că nu îți place compania, când tu de fapt nu poți merge, pentru că ai o limitare. Dar dacă le spui oamenilor ce problemă ai, atunci ei te vor înțelege și atunci poate cu toții hotărăsc să se organizeze și să meargă într-un loc unde poți să mergi și tu, nu neapărat la o terasă unde tu nu poți să stai din cauza alergenilor, ci într-un loc închis", spune Rozalina Lăpădatu.
Uneori pacienții nu au capacitatea să explice foarte bine ce li se întamplă. O zi internațională a astmului ne oferă prilejul de a explica mai bine, astfel încât oamenii să își recunoască mai ușor simptomele și să se ducă la medic, dacă este cazul. Poate sunt persoane care au uneori respirație șuierătoare și tuse seacă și nu se gândesc de ce. Își spun: «Lasă, că poate am răcit». Vizita la medic este esențială", punctează Rozalina Lăpădatu, reprezentanta IDSE.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Adica unul din 20?
Afirmatia este ridicola, lipsita de responsabilitate.
Altfel, cine are alergii (inclusiv cele la lactoza) are sanse sa dezvolte o forma de astm alergic. Sunt analize de sange cu rezultat clar pt alergii, cele de piele au o rata mare de rezultat fals. Cine are deja astm si alergii (cum sunt eu), chiar si fara alergie la lactoza/gluten/chimicale, raspunsul de histamina a corpului e mai mare la consumul de produse de supermarket/lactoza/gluten asa ca pt astmatici/cei ce racesc des/cei cu boli autoimune o reducere dramatica a acestor alimente duce la o imbunatatire a starii generale a corpului.
Am schimbat mai multe in viata, inclusiv medicul, noul si-a luat timp sa ma ajute sa identific cauze, pasi, sa nu mai am nevoie de medicamentatie. Din igiena vietii am trecut de la 3-4 crize pe sapt. cu medicamentatie zilnica (130 lei pe luna) la 3-4 crize pe an, nicio raceala, niciun medicament luat de multi ani. Se poate - gasiti-va timp si rabdare sa ascultati corp si medic si imbunatatit mediul de viata: alimente, somn, miscare, exercitii respiratorii, eliminare surse de agitatie etc toate influenteaza.