Romanii spuneau că legea e dură, dar e lege. Orice om crescut și educat în spiritul respectului față de lege se supune și respectă această axiomă. Foto: Inquam Photos / George Călin
Scriu acest text cu greutate și apăsare. Mi se pare că, uneori, lipsa normalității începe să cântărească atât de greu, încât nimic nu mai poate fi explicat sau povestit rațional și obiectiv. Poate e și o lipsă a echilibrului din noi, pe lângă dezechilibrul din jurul nostru, însă suntem, iată, într-un moment în care putem lăsa, fără grijă, orice speranță la granița de intrare în România. Foto: Profimedia
Filmele cu mafioți trebuie să-l fi impresionat peste măsură pe chelnerul care-i servea pe ștabii de la Secu la restaurantul Mărul de Aur, drept dovadă felul în care îi conduce și îi numește pe angajații din instituțiile publice pe care le mulge: „sclavi” care trebuie să fie loiali și să respecte omerta, legea tăcerii. foto: Inquam Photos / George Călin
Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?
Un bătrân de 70 de ani stă pe nisip, cu picioarele încrucișate, după moda asiatică, lângă niște cercuri trasate de el cu bățul. Din când în când, se ridică și se uită la cercuri de sus și învârtindu-se în jurul lor. Din depărtare, se aud catapultele Siracuzei, îmbunătățite de moșneag ca să lovească mai precis și mai departe, dar și mai aproape, când navele romane ajungeau la câteva stadii distanță de zidurile cetății.
Problema de matematică s-a dovedit a fi destul de grea. Nu au rezolvat-o corect decât domnii Dan Tudose și Florin Belgun. Iată soluția: în ce caz a³+b³ divizibil cu ab (a,b nr. naturale). Fie d cmmdc al lui a și b. Prin urmare, a=da₁, b=db₁, cu a₁ și b₁ prime între ele. a³+b³=d³(a₁³+b₁³); ab=d²a₁b₁; deoarece a₁ este prim cu b₁, a₁³+b₁³ nu este divizibil cu a₁, nici cu b₁. a³+b³ va fi divizibil cu ab dacă și numai dacă d³ este divizibil cu ab și, deci, d=ka₁b₁ (k natural). Rezultă a=ka₁², b=ka₁b₁².
Toți respondenții la întrebarea 1) au spus că Nicolaus Copernic a plasat centrul Sistemului Solar în Soare. Este inexact. L-a pus undeva în apropierea Soarelui, din pricină că nu a renunțat la epiciclurile modelului geocentric al lui Ptolemeu.
2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).
Unii contributori ne spun că Einstein nu a obținut o diplomă de inginer absolvind Școala Politehnică din Zürich, ci una de profesor de matematică și fizică. Nu ne contrazicem.