Cu prilejul dării afară din pușcărie a dlor Voiculescu și Fenechiu, ministrul Justiției Tudorel Toader începe, în fine, să-și facă treaba pentru care a fost pus acolo.

Carevasăzică, Relu, Reluțu, Relache, Relișor câștigă vreo 700.000 dă ieuro per anu dă pușcărie. Subțire, față dă Varanu Voiculescu, care să alese cu 20 dă milioane pă an...

Ani de zile am vorbit și am scris despre tenis după încheierea meciului. E o poziție protejată pentru comentator: ai în față confruntarea întinsă pe masă, în întregul ei, cu datele statistice, declarații după meci, analize, totul la rece. Ceea ce faci este o disecție, concluziile sunt mai lesne de tras pe un trup nemișcat, care a fost viu, s-a zbătut.

Îmi este cât se poate de greu să scriu despre dezastrul Halep. Nu m-am așteptat nicio clipă la așa ceva. Îi dădeam șansa a doua în fața Muguruzei, dar o vedeam în stare să lupte cu toate armele, într-un meci strâns, frumos, după care s-o pot admira și dacă nu câștigă – așa cum s-a întâmplat în urma memorabilei înfrângeri în fața Johannei Konta la Wimbledon.

În tenis, e mai greu să-ți revii după ce-ai fost la un pas de victorie, decât după ce-ai fost la un pas de înfrângere.

Potrivit celor mai recente date statistice Eurostat, 1 din 4 tineri români asigură tăierea hranei pentru câinii vegetarieni. Nu muncesc nicăieri și nu urmează vreo facultate.

Cu toate că Dunkirk 1940 este numele unui „miracol” de primă mărime în istoria WW2, lăsând Angliei, într-un mod rămas greu explicabil și astăzi, șansa de a rezista invaziei naziste, cinemaul nu prea i-a dat atenție.

Citesc, și, dacă aș fi credincios, ar trebui să mă crucesc.

Gânduri din țara de zgură despre iarba tenisului.